Laptele de mama este alimentul ideal pentru orice sugar in primele 6 luni de viata. Superioritatea laptelui matern se datoreaza compozitiei sale perfect adaptata posibilitatilor de digestie si asimilare ale sugarului, precum si nevoilor sale nutritive.

Laptele de mama este alcatuit din apa in proportie de 87-95% si 5-13% substanta uscata (proteine, glucide, lipide, saruri minerale).

1. Proteinele

Proteinele din compozitia laptelui de mama (9-13%) sunt reprezentate de lactoferina, albumina, alfa-lactalbumina etc. De asemenea, laptele matern include si proteine specifice precum: lactoferina, taurina si glutamina. Nu omitem nici prezenta componentelor non-proteice azotate, precum: aminoacizii, nucleotidele, creatinina, creatina, ureea. In laptele matur (produs incepand cu cea de-a 15-a zi pana la sfarsitul perioadei de lactatie), proteinele se afla sub forma de cazeina si zer. Specialistii sunt de parere ca in continutul laptelui matern intra proteine superioare, dat fiind prezenta aminoacizilor esentiali. In functie de etapele de alaptare si tipul de lapte (colostru, lapte de tranzitie, lapte matur), se modifica atat compozitia, cat si tipul de proteine. De exemplu, proteinele se afla in cantitati de 5 ori mai mari in colostru, decat in in laptele matur. Laptele de mama este un lapte albuminos in timp ce laptele de vaca este bogat in cazeina. Rolul proteinelor este imunologic, antiinfectios, nutritional, digestiv s.a.m.d.

2. Glucidele

Glucidele se gasesc in cantitate de 70 g/l in compozitia laptelui matern, ele fiind reprezentate de lactoza 60 g si oligozaharide 10 g. Lactoza (7 g/100 ml, respectiv 37% din substanta uscata), este sursa de galactoza care intra in compozitia cerebrozidelor de la nivelul creierului. Oligozaharidele (0.5 g/100 ml) au rol in apararea antiinfectioasa nespecifica favorizand colonizarea intestinului cu Lactobacilus bifidus. Rolul glucidelor in organismul bebelusilor este esential, fiind benefice din punct de vedere energetic precum si pentru dezvoltarea florei bacteriene intestinale de fermentatie.

Citeste si:   Prima alaptare a bebelusului

3. Lipidele

Lipidele sunt prezente in cantitate de 38-40 g in laptele matern. Acestea includ: trigliceride, colesterol, fosfolipide, acizi grasi liberi. Laptele de mama este bogat in acizi grasi polinesaturati cu lanturi lungi. Dintre acestia, cel mai important este acidul linoleic. In laptele de mama acesta se gaseste in cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele de vaca. Prin contributia lui la formarea acidului arahidonic intervine in maturarea sistemului nervos al copilului. Concentratia in lipide a laptelui de mama are variatii circadiene, concentratii mari fiind sesizate in cursul zilei spre pranz. Variatii sunt si in timpul aceluiasi supt, concentratia mai mare in lipide fiind la sfarsitul suptului, intervenind astfel ca factor de satietate.

4. Mineralele

Sarurile minerale din laptele de mama sunt: calciul si fosforul care se gasesc in cantitate de 4 ori mai mica fata de laptele de vaca. Fierul este prezent in cantitate mica fata de laptele de vaca dar cu biodisponibilitate mare. Similar se pune problema si in cazul calciului, insa atat cantitatea de fier, cat si cea de calciu sunt optime pentru bebelus. De-abia din a 4-a luna de viata se poate pune problema suplimentarii cu fier, de exemplu. In laptele matern se mai gasesc, de asemenea, sodiu, cupru, zinc, magneziu, mangan si seleniu.

5. Vitaminele

Vitaminele din compozitia laptelui de mama variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei. Laptele matern contine urmatoarele tipuri de vitamine:

  • Vitamina C: aceasta acopera nevoile sugarului si este foarte importanta pentru intarirea sistemului imunitar.
  • Vitamina A: se gaseste in cantitate suficienta pentru a asigura protectia nou-nascutului fata de infectiile cutanate.
  • Vitamina K: se gaseste in cantitate mica in colostru, ceea ce uneori impune suplimentarea cu vitamina K injectabila pentru a preveni boala hemoragica a nou-nascutului.
  • Vitamina D: cantitatea de vitamina D este insuficienta in laptele matern dar este mai mare comparativ cu cea din laptele de vaca. Deseori este recomandata suplimentarea cu vitamina D, al carei nivel trebuie sa fie de 400 UI/zi, incepand cu primele 2 luni de viata.
  • Vitamina B: vitaminele B1, B3, B6 sunt prezente in cantitate insuficienta in laptele de mama, iar vitaminele B2 si B12 sunt prezente in cantitate suficienta in laptele de mama. Vitaminele din grupa B asigura un metabolism energetic normal, contribuie la consolidarea si functionarea in conditii optime a sistemului nervos si a sistemului imunitar s.a.m.d.
Citeste si:   Cat de des alaptam bebelusul - Frecventa si durata unui alaptat

In concluzie, compozitia laptelui de mama nu poate fi suplinita de niciun alt tip de hrana, ceea ce inseamna ca nici beneficiile acestuia pentru organism nu pot fi suplinite de nicio alta alternativa.

Distribuie prietenilor tai aceasta informatie!