O dieta adecvata a copilului de 1-3 ani poate mentine sanatatea si preveni bolile cronice. Alimentatia copilului 1-3 ani se va apropia treptat de alimentatia adultilor, cu cateva interdictii.

In acesta perioada au loc schimbari importante in morfofiziologia copilului. Glandele digestive anexe (ficatul, pancreasul) se maturizeaza ca functie, se completeaza prima dentitie, iar simtul gustativ se dezvolta. Din aceste motive se impun modificari in alimentatia copilului si un meniu variat. Acum, copilul invata sa mestece bine, incepe sa bea singur din canita si incepe sa foloseasca singur lingurita.

La acesta varsta, copilul trebuie sa aiba 3 mese principale pe zi, (dimineata, pranz si seara) si una sau doua gustari intre mesele principale. In meniul copilului trebuie sa intre toate principiile alimentare care sa-i asigure o buna crestere si dezvoltare: proteine, glucide, lipide, dar si saruri minerale si vitamine. Aceasta este perioada in care se formeaza obiceiurile alimentare pentru toata viata, ceea ce este foarte important pentru starea de sanatate de mai tarziu.

Necesarul de calorii la aceasta varsta variaza, dupa diversi autori, intre 80 si 100 calorii pe kilogram de greutate si pe zi. Proteinele trebuie sa reprezinte 10-15% din ratia alimentara. Cele de origine animala sunt superioare calitativ deoarece contin aminoacizi indispensabili. Ele trebuie sa reprezinte 60% din ratia totala de proteine. Glucidele reprezinta 40-50% din ratia zilnica iar lipidele reprezinta 40% din aceasta.

Ca repartizare pe mese, cea de pranz e bine sa reprezinte cam 40-45% din ratia alimentara zilnica, cea de dimineata 15-20%, cea de seara 20-25%, iar gustarile aproximativ 10-15%. Portia unui copil de 1-3 ani reprezinta 1/4 – 1/3 din portia adultului.

Citeste si:   Alimentatia copilului adolescent de 11-15 ani

Nutrientii esentiali din viata copiilor de 1-3 ani

Proteinele

Proteinele de origine animala sunt reprezentate de lapte (500-600 ml/zi) sau derivate de lapte (iaurt, kefir) in cazul in care copilul nu accepta sa bea lapte, branza proaspata (15 grame/zi), carne de pasare, vita, peste (30-40 grame/zi), oua (unul la 2-3 zile). Proteinele de origine vegetala sunt asigurate de cereale si legume uscate (mazare, linte, fasole), cele din urma de la 2 -2 1 ani.

Glucide

Glucidele sunt asigurate de cereale, fainoase, fructe (crude sau fierte sub forma de compot, 150 grame/zi), legume (fierte sub forma de supe sau pireuri, 300grame/zi), dulciuri (prajituri de casa), dulciuri concentrate (gemuri, dulceturi, miere de albine).

Grasimi

Grasimile animale care intra in meniul copilului sunt: untul, smantana, frisca (contraindicate sunt slanina si untura) iar cele de origine vegetala sunt reprezentate de uleiul de floarea soarelui, de masline, de porumb.

Linii directoare pentru hranirea copiilor de 1-3 ani

1. Alimentatia copilului mic trebuie sa fie variata si prezentata atragator pentru a combate monotonia.

2. Trebuie respectate orele de masa pentru a se obisnui cu un orar al meselor si pentru formarea reflexelor secretorii digestive.

3. Din meniul copilului nu trebuie sa lipseasca colesterolul si celelalte grasimi enumerate, deoarece au rol important in dezvoltarea creierului. Totodata nu trebuie facut abuz de glucide. La aceasta varsta sunt contraindicate: mezelurile, carnea de porc, slanina, untura, ciupercile, condimentele, alimentele prajite.

4. Copilul trebuie sa manance intotdeauna micul dejun, care va fi cat mai complet posibil.

5. In cazul in care copilul refuza un aliment, acesta nu trebuie sa fie obligat sa-l consume. Copiii decid daca mananca sau nu un anumit aliment si cat de mult le trebuie din acesta. Parintii decid tipul, calitatea si varietatea produselor alimentare.

Citeste si:   Alimentatia copilului scolar 6-11 ani

6. Copiilor ar trebui sa li se permita ocazional si capriciile. Nu le va face rau sa consume ciocolata din cand in cand, de exemplu.

7. Nucile, semintele de floarea-soarelui, migdalele, alunele, sunt periculoase din cauza riscului de sufocare. Acestea nu trebuie sa intre in alimentatia copiilor mai mici de 4 ani.

8. Biberonul nu trebuie utilizat pentru bauturi dulci, deoarece creste riscul aparitiei cariilor. In plus, acest obicei intarzie momentul de a se renunta la suzeta.

9. Este important ca parintii sa serveasca masa intr-un mod placut. Copiii imita tot ceea ce vad, astfel incat parintii au o mare responsabilitate pentru comportamentul lor.

10. Este recomandat ca parintii sa manance impreuna cu copiii, fara a se uita la TV, pentru a facilita comunicarea.

11. Copiii au nevoie de practica pentru a invata sa manance singuri. Acestia nu vor deprinde abilitatile necesare dintr-o data, ci doar treptat, dupa mai multe incercari. Copilul trebuie sa fie lasat sa manance singur chiar daca se va murdari.

12. De la varsta de 2 ani, copiii se pot implica in pregatirea mesei (spalarea legumelor, amestecarea unei salate de fructe etc).

Cea mai buna recompensa pentru un copil este atentia sincera a unui adult, care ii dedica timp, ii spune o poveste, o gluma sau un joc. Nu se va recompensa un comportament bun cu bomboane si dulciuri, dar nici nu se vor certa copiii sau ameninta pentru a fi determinati sa manance. Este important sa se laude tot ce face corect.

Distribuie prietenilor tai aceasta informatie!