supa pentru bebei

A mea are 6 luni si papa cu lingurita ciorbita

si fetita mea mananca ciorbita si cu lingura si cu lingurita depinde:)

FATA MEA MANACA PIREU DAR CIORBITA NO VREA DELOC

EU O ACRESC CU BORS DE PUTINA

toate mancarurile, afara de laptic, le papa cu linguritza...majoritatea le pasez la blender, inclusiv, supitza, o fac crema. am mai acrit-o cateodata cu zeama de lamaie, dar mereu pun patrunjel si un varf de cutzit de unt! si ii combin diferite legume!

ba da dar tot asa din biberon si ramaneau bucatele de fidea,etc la fund
as vrea sa ii dau zilnic pt ca pana acuma ii dadeam f rar
face 1 an peste 3 zile

Diversificarea este procesul de tranziţie gradată de la alimentaţia lactată la alimentaţia familiei, caracterizat de întroducerea altor lichide şi alimente solide (alimente complementare) pe lângă laptele de mamă atunci când laptele de mamă singur nu mai acoperă necesităţile nutriţionale ale sugarului.

În mai 2001, Adunarea Generală OMS adoptă rezoluţia care prevede recomandarea ca diversificarea alimentaţiei sugarilor să înceapă după 6 luni pe lângă continuarea alăptării până la 2 ani si dupa.

Perioada diversificării este o perioadă dificilă cu risc crescut pentru malnutriţie sau obezitate. Cunoştiinţele inadecvate in ceea ce priveşte diversificarea sunt mai periculoase chiar decât lipsa hranei.

Startegia globală OMS recomandă pentru o diversificare corectă să se ia în considerare următorele:

Alăptare începută în primele 2 ore după naştere şi exclusivă până la 6 luni.
Continuarea alăptării frecvente, la cerere până la 2 ani si dupa.
Metoda corespunzătoare de administrare a alimentelor complementare.
Prepararea şi păstrarea corespunzătoare a alimentelor complementare.
Cantitatea necesară de aliment complementar.
Consistenţa alimentelor.
Frecvenţa meselor şi conţinutul energetic
Valoarea nutritivă a alimentelor complementare.
Suplimentare de vitamine pentru sugar şi mamă dacă e necesar.
Alimentaţia în cursul şi după îmbolnăvire.
Alăptare exclusivă 6 luni a sugarilor sănătoşi născuţi la termen

valoarea nutritivă a laptelui uman este satisfăcătoare pentru această perioadă.
conferă beneficii pentru copil (apără de infecţii gastro - intestinale, copiii au o dezvoltare motorie mai bună)
conferă beneficii pentru mame (prelungeşte perioada de protecţie naturală împotriva unei noi sarcini, topeşte grăsimile acumulate în sarcină).
este nesesară doar suplimentarea cu vit.D.
în cazul copiilor născuţi cu greutate mică sau a copiilor ale caror mame au fost anemice înainte de naştere este necesară suplimentarea cu fier (administrat oral în picaturi).
în cazul mamelor cu dietă deficitară se recomandă îmbogăţirea dietei sau supliment de vitamine administrate mamei, nici într-un caz nu se recomnadă diversificarea precoce a copilului.
SUGAR ALĂPTAT 6 LUNI EXCLUSIV

Diversificarea precoce

Diversificarea alimentaţiei sub 4 luni, practicată în ultimele decenii ale secolului trecut a condus la dezvoltarea unor patologii de suprasolicitare a funcţiilor digestive, nepregătite pentru alimentele nou întroduse.

Dezavantaje:

funcţii digestive nepregătite (sub 4-6 luni) pentru prelucrarea alimentelor solide (concentraţie scăzută de chimiotripsină, carboxipeptodază, amilaza pancreatică duce la digestia incmpletă a proteinelor şi amidonului).
funcţie renală insuficientă (sub 4-6 luni) pentru cantitatea crescută de minerale conţinut de alimentele solide
valoare nutriţională scăzută a proteinelor din cereale şi vegetale faţă de lapte
cantităţile mari de hidrocarbonate şi densitatea calorică mare a făinoaselor favorizează hiperplazia adipocitelor şi a obezităţii
făinoasele scad biodisponibilitatea unor principii nutritive chelaţi de fitaţi (calciu, zinc), iar glutenul înainte de 6 luni predispune la enteropatie glutemică.
înlocuirea unor mese de lapte cu fructe şi legume scade cantitatea de lipide şi favorizează diareea cronică nespecifică, iar conţinutul crescut de nitriţi (spanac şi legume rădăcinoase) determină methemoglobinemie sub 4 luni.
laptele matern poate fi contaminat în intestinul subţire a sugarului cu substanţe provenite din alimentele solide, care împiedică acţiunea lactoferinei şi reduc absorbţia fierului sau altor substanţe din laptele uman prin antagonism fizic
excesul de lipide favorizează steatoreea (insuficienţa lipazei pancreatice şi a sărurilor biliare).
absorbţia unor molecule proteice heterogene datorită permeabilităţii crescute a mucoasei intestinale sub 4-6 luni duce la producerea de precipitine şi reacţii de sensibilizare a mucoasei intestinale responsabilă de tulburăririle digestive secundare şi manifestările alergice în copilărie - sinteza de Ig A în concentraţii suficiente pentru a împiedica traversarea mucoasei digestive de proteinele sensibilizante se produce în jurul vârstei de 7 luni!!!
senzaţia de saţietate produsa de alimentele solide favorizează spaţierea meselor şi creşterea cantităţii de alimente la o masă, favorizând obezitatea prin stimularea sintezei colesterolului şi a hiperlipidogenezei adaptative.

Recomandări pentru o diversificare optimă

alegerea primului aliment solid se indivizualizează în funcţie de particularităţile de dezvoltare ale copilului (la cei cu o curbă ponderală bună se începe cu fructe şi legume , la cei cu o creştere ponderală lentă cu cereale)
NU SE ADAUGĂ ZAHĂR SAU SARE ALIMENTELOR PÂNĂ LA 1 AN!
NU SE ADMINISTREAZĂ COPIILOR SUCURI DE FRUCTE SAU LEGUME DE LA VÂRSTA DE 6 SĂPTĂMÂNI !!!
FĂINA DE GRÂU, GRIŞUL SE INTRODUC NUMAI DUPĂ 6 LUNI, GĂLBENUŞUL DE OU NUMAI DUPĂ 8 LUNI IAR LPTELE DE VACĂ (sau de alimentară) NUMAI DUPĂ 1 AN
fructele, primul se introduc sucul de mere sau de morcovi, nu de portocale. CITRICELE SE INTRODUC NUMAI DUPĂ 8 LUNI, fiind alergizante!! Se începe cu 1-2 linguriţe sau diluat cu apă fiartă sau lapte de mamă ajungând la 6 linguriţe (30 ml), apoi până la 60 ml. După 7 luni se poate înlocui o masă de lapte cu o masă de fructe; la început se poate administra sub formă coaptă ( mere coapte, piersici sau banane) apoi sub formă de piure. Mai târziu va constitui supliment la masa de amiază.
legumele (morcovi, cartofi, fasole verde, dovlecel, salată, roşii) se pot folosi după 6 luni sub formă de supe şi apoi piure; spanacul şi prazul sub formă de piure are efect laxativ.
uleiul vegetal se introduce după 6 - 7 luni, 2 - 3 g la 100 g de supă; untul după 6 luni, 5g în piureul de legume apoi 15g / zi la vârsta de 1 an; smântăna proaspătă se întroduce după 8 luni, 15 - 25 g în supă sau piure, pasteurizat se administrează cu mămăliguţă.
cerealele se introduc de la 6 luni, sub forma de făină de orez sau orez pasat (orezul nepasat după 8 luni); la început nu mai un cereal; biscuiţii, grişul, pâinea, paste făinoase, făina de grău (pentru îngroşarea supelor) după 7 - 8 luni.
brânza de vacă cu orez pasat sau piure de legume se poate da după 7 luni, cu paste făinoase, sub formă de budincă sau papanaşi fierţi după 8 - 9 luni, telemea de vacă după 8 - 9 luni.
carnea de pui, viţel se poate da după 6 luni, peştele alb de la 8 luni, în supa de legume apoi în piure de legume, se creşte treptat până la 30g/zi, apoi la 1 an 50g/zi; perişoare se dau după 9 - 10 luni, şunca presată de la 9 - 10 luni, carnea de porc şi de oaie de la 2 ani.
gălbenuşul de ouă se dă după 8 luni, în ziua când nu se dă carne (nu mai mult de 3 gălbenuşuri/săptămână) la început 1/4 de gălbenuş fiert tare, în piure sau sub în budinci şi sufleuri; albuşul de ouă se dă doar după 1 an;
apa fiartă şi răcită sau apa plată se dă după mesele bogate în proteine sau electroliţi.
Alăptarea se continuă şi după 1 an (1-2x/zi), se lasă să se producă înţărcarea când vrea copilul!

nu am intarziat,am gasit pe un site pt. mamici si bebelusi si mi s-a parut interesant articolul

foarte interesant articolul georgia!