
Revin...mă enervează soțul!!!

Va povesteam acum ceva timp ca mă enervează soțul si vreau sa va spun ca deja s-a ajuns prea departe de atunci noi nu ne vorbim nu știu dar parca il urasc el de atunci nu mai baga deloc bebele in seama se răzbuna pe el iar pt asta eu nu il pot ierta orice ar fii eu nu as putea sa nu imi bag copilul in seama,plâng ca nu știu ce sa fac nu-l pot ierta si il urasc ca se răzbuna pe propriul copil trăiesc un cosmar din care vad ca nu mă mai trezesc si totul dar totul pleacă de la împutita de mă-sa,sunt si f obosita de 4 luni stau non-stop cu copilul si nu mai rezist simt ca clachez profita de faptul ca sunt aici singura cuc,i-am trimis mail ca noi 2 deloc nu mai vb sa imi dea procura sa plec cu copilul si nu vrea mi-a transmis ca daca si moare nu imi da procura prefera sa mă chinuie dar nu isi da seama ca se răzbuna de fapt pe copil regret ca m-am maritat cu un asemenea nemernic si nu l-am cunoscut cu adevarat bebele mă vede ca plâng si plânge si el dar nu mă pot abtine nu mai mananc nimic,laptele l-am pierdut din cauza lui si-a lu mă-sa iar acum mă tine câțiva aici,ai mei nu știu prin ce cosmar trec cum sa fac sa plec cu copilul meu doar pe il iubesc va rog ajutati-mă va rog
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii








draga mea mai intai calmeaza-te, trebuie sa existe o solutie...nu ma bag pentru ca nu cunosc si sincer nu am trecut prin asa ceva, insa ar trebui sa vorbiti serios despre relatia voastra si ce va fi in viiitor cu voi....si daca se ajunge la concluzia ca nu si nu, atunci fiecare pe drumul lui, nu se poate sa chinui copilul asa, sa traiasca in astfel de atmosfera...si scuza-ma ca iti dau un sfat: nu mai permite nimanui sa se bage peste tine si copilul tau, ma refer la soacra! eu zic ca totusi el este OM si se poate discuta civilizat despre relatia voastra...nu meriti nici tu si nici copilul asta! repet, este doar parerea mea!
esti in belgia? sau in tara?....si incearca sa cauti o solutie....imi pare rau prin ce treci...incearca sa te ti calma...iesi putin la plimbare ..calmezate...si incearca sa gandesti limpede...si cauta o solutie....pupici...si aveti grija de voi ca e pacat prin ce trece beble tau...si eu am avut o situatie delicata...acum sa reglementat lucrurile...am discutat calm....acelasi lucru fa si tu...incearca sa il prinzi intr-o zi calm si discutati omeneste
cred ca trebuie sa vorbiti macar de dragul copilului ,sa lasati ambii orgoliul la o parte si sa salvati casnicia..e greu imi pot imagina prin ce treci ,stati cu mama lui in casa?a mai reactioanat as inainte d a avea copilul? te rog fii tare si trebuie sa vb. copilul trebuie sa aiba ambii parinti,,iti doresc numai bine 1
Da suntem in Belgia si nu,nu stau cu soacra ce sa zic plâng într-una adormi pe bebe cu greu cred ca simte si el starea mea dar simt ca clachez isi bate joc de mine si cel mai tare mă doare ca ignora bebelusul meu frumos orice pana la copil,nu știu ce sa fac încotro sa o iau,si totul se întâmpla din cauza javrei de soacra-mea de la ea a inceput tot
incearca sa pleci tu singura din tara.....din bellgia....incearca sa cauti un avocat sau ceva ca sa poti pleca de acolo...sau daca nu incearca sa te muti singura,cauta un loc de munca,adu pe cineva din tara sa te ajute cu bebele.....incearca sa cauti alte mijloace....sa sti ca noi femeiile avem mai multa putere...si crede-ma eu am ramas singura cu un bebelus in italia de 4 luni...si uite cu un prieten cu altu ....mau ajutat si majoritatea erau italience...si copii la sefa mea...deci crede-ma daca vrei o poti face...ai incredere mai mult in tine si multa vointa...iti doresc binele din lume...si toata puterea de care ai nevoie.....pupici
Grea, f grea singuratatea in doi...dacă ați ajuns sa comunicati pe mail-uri....sincer, nu-mi vine in cap decât un singur sfat: spune-le si a lor tai ce se întâmpla cu tine si cu bebelul...nu tăcea, de frica stigmatului sau de rușine, că nu câștigi nimic...nu ești nici prima și nici ultima femeie care trece prin așa ceva...pe asta se si bazează el, ca ești singura si neajutorată....chiar dacă nu te pot ajuta fizic ai tai, dar măcar o vorba de incurajare si un sfat ți-l pot da...hai, iubita, capul sus, nu mai plânge, faci depresie, căci oricum lacrimile tale nu-l impresionează, eventual il incanta ca si-a atins scopul....scoateti-o din cap pe soacra, căci te alimentezi singura cu suferinta, si redevino femeia de dinainte: puternica, rezistenta la toate, care a dat viața la un omulet ce are nevoie de mama lui...hai ca ai un copil de crescut....știi, este o vorba, ce nu te doboară, te întărește...si uit-o pe soacra...e greu, dar trebuie, pt ca altfel o iei razna....nu e ea in totalitate vinovata...căci soțul tau e major cu buletin si știe f bine ce face....iar dacă el nu se uita la copil....te vei uita tu de doua ori mai mult...nu pot decât sa-ți trimit o imbratisare virtuală si sa știi ca nu ești singura...cel puțin cu gândul, cred eu, suntem toate alături de tine si copilul tau....pupici!
imi pare rau de ce ti se intampla si eu trec printr-o situatie mai grea cu sotul meu eu am deja 7 lunii de cand e asa bine cu exceptia ca familia lui e de partea mea si pe fetita o baga in seama in finw asta e alt caz eu sunt de parere ca ar trbui sa vorbesti serios cu el sa ii spui ori la bal ori la spital legile in belgia sunt diferite fata de romania si cred ca ai putea face mult eu de exemplu stau in irlanda si acolo daca ma duc la garda cu cazul tau lui iar lua custodia si iar pune si interdictie sa se apropie de noi motiv ma tulbura linistea familiei si mai ales al copilului si neglijenta si mai ales daca tu vrei sa pleci doar cu copilul cred ca o poti face si fara procura de la el eu stiu ca doar cand pleci din romania in alta tara ai nevoie de procura de la el eu cand am plecat in romania din irl doar eu cu fata nu am avut nevoie de procura doar cand am plecat DIN romania am avut nevoie.dar cred ca cel mai bine poarta o discutie cu el inainte vede-ti daca se mai poate face ceva.sper sa auzim de bine pupici si multa sanatate
Fii puternica incearca sa gandesti logic ce e de facut??cu plansul nu rezolvi nimic acum bebe depinde de tine ca sa creasca sa fie sanatos ,,sotul daca e ticalos nu va merita gaseste o solutie sa iesi din situatia asta cu bine ,,,barbatii de obicei cand se naste primul copil se simt neglijati ,, dar trebuia sa ti fie alaturi sa te sustina ,,sa te ajute ,,sa se joace cu bebelusul,,,daca nu vrea ,,,fi tu puternica ,,iesi cumva din situatie ,,cineva sa te sustina pana te pui pe picioare ,si o sa treaca ,,,daca e asa rau (sotul)nu merita efort din partea ta ,,si nu l merita nici pe bebe ,,fruntea sus ,,tot inainte ai un bebe minunat ,,imi pare rau ca ai pierdut lapticul ,,va pup
trebuie sa existe un motiv pentru care s-a ajuns in aceasta situatie , de ce spui ca soacra e de vina ? sa nu te superi dar incerc sa inteleg toata problema ca sa pot sa incerc sa te ajut . poate de cand a venit bebele l-ai neglijat de tot cine stie si s-a simtit dat la o parte pentru ca un barbat oricat ar vrea nu poate sa inteleaga prin ce trece o mama la inceput mai ales daca este si primul nascut .
Draga mea ca sa pleci in romania cu bebe nu iti trebuie procura ...doar daca vrei sa parasesti ro iti trebuie ...multa rabdare si putere iti doresc
asa este nu-ti trebuie procura ca sa pleci in tara...multa bafta
Offfff,ce situatie aiurea!
Comunicare e cea mai importanta intr-o relatie...iar voi daca deja vb doar prin e-mail e clar ca s-a dus naibii totul.
Sa pleci din Belgia nu-ti trebuie procura dar iti trebuie pasaport la bebe sau macar fisa de calatorie...pentru care trebuie sa semneze ambii parinti.Daca tu nu ai decat certificatul de nastere al lui bebe...cu siguranta nu poti pleca.
Esti intr-o tara civilizata,incearca sa mergi la un centru de protectie sociala si sa discuti problema pe care o ai.Daca tu vrei sa pleci,el nu are nici un drept sa te tina langa el cu FORTA.
Vorbeste cu ai tai,in primul rand...si apoi cu niste autoritati in Belgia care sa te lamureasca.
Capul sus,sper sau sa se rezolve problemele dintre voi sau sa te ajute D-zeu sa razbati alaturi de puiul tau!
Fii optimista!!
Draga mea, nu pot decat sa imi imaginez prin ce situatie ingrozitoare treci. Imi pare tare rau ... E tare greu atunci cand lipseste comunicarea intre soti si cand lipsa aceasta ii inraieste pe cei doi. Din cate citesc, ura voastra unul fata de celalalt creste pe zi ce trece. Dar ganditi-va la minunea de copil pe care o aveti si incercati sa creati o atmosfera placuta pentru el. Normal ca el simte cand esti trista si plangi. Vorbeste cu ai tai si poate mama ta are posibilitatea sa vina intr-o vizita sa te ajute. Va doresc amandurora sa aveti multa putere si rabdare sa treceti peste hopul asta. Iar daca nu se poate, asta e... Nu puteti continua asa la nesfarsit. Nu este un mediu propice pentru bebelusul tau. Te pup si pe tine si pe bebelusul tau. Fii tare, mamico