Dragele mele fete! Va multumesc foarte mult pentru sustinere caci eram chiar disperata . Mai ales ca dupa cearta incepusem sa am dureri in burta!
Aseara sotul a dus fata la piscina si cind au venit deja se mai linistisera si am discutat mai mult la problema. Azi cind am venit noi de la liceu sotul facuse cumparaturi si chiar un prinz cit de cit. Ne astepta cu masa intinsa , mi-a cumparat fructe. Cred ca si-a dat seama ca gresise . ( Drept ca am avut de spalat o tona de vesela murdara!)
L-am ierat si m-am prefacut ca mi-a trecut dar chiar undeva in suflet imi era obijduitor- daca copilul are succese- e fata tatei dar daca a gresit cu ceva- atunci e a mamei.!
Asa ca incetul cu incetul incercam sa revenim la normal dar ma stradui sa nu ma enervez degeaba. Ma gindesc ca poate se simte si el un pic lasat la o parte caci fata e prea atasata de mine. Mi-a zis ca cind erau intr-un centru comercial si cumparau ceva fata a alergat la el si i-a zis- Hai mai repede acasa, nu ai auzit ca asa a zis mama!
Deci mamici , am ajuns la concluzia ca meseria de a fi parinte si mai ales de pacificator in propria familie e foarte complicat!
va multumesc din suflet