Buna fetelor.Nu stiu voi cum sunteti cu mamicile voastre dar presupun ca unele o sa scrie ca sunteti cele mai bune prietene.Ei la mine nu sta asa situatia.Mamei mele ii place sa ma injoseasca si sa imi dea peste nas cum ca eu nu o sa pot sa o ajung pe ea nici o data din urma si ca nu o sa pot sa fiu asa de desteapta ca ea cat o sa traiesc.Ma doare nespus de mult pt ca nu vrea sa vada si partea mea de adevar, ea vede doar ce vrea ea mereu.Abea asteapta sa dau gresi ca sa poata sa sara pe capul meu si sa ma faca si cu ou si cu otet...Ea considera ca fata de ea eu sunt doar un om retardat si prost, nu pot sa va spun cat de tare ma doare pt . ca ea pt mine e una din cele mai sfinte lucruri pe lume si nu pot intelege cu ce merit sa se poarte cu mine de parca mi-ar fi cel mai mare dusman, de parca ii face placere sa vada ca ma poate ranii cu comportamentul si vorbele ei.Ce sa fac fetelor sa schim situatia asta?
Probleme cu mamicile
De ARALK - La data de August 23rd, 2011
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
Adaugat in:





eu cred ca asa vezi tu situatia....nicio mama nu cred ca ii doreste raul copilului ei....cred ca ceva nu ii convine la tine si asa incearca sa te schimbe fara sa-si dea seama ca pe tine te doare...cred ca ar trebui sa stai de vorba cu ea si sa ajungeti la un numitor comun...pupici.intotdeauna comunicarea da roade.succes....sper sa auzimm vesti bune
Imi pare tare rau pt tine... Nu pot spune ca mama mea e cea mai buna prietena, nu a fost niciodata,... M-a considerat mereu ( cel putin pana la 18 ani cand am plecat sa lucrez in egipt)oaia neagra a familiei, nu a avut incredere deloc in mine, ceea ce ma durea tare rau, certuri in mare public era favoarea ei.... Ar fi multe si multe de spus.... Acum apele s-au linistit, sunt departe de ea si o vad o data pe an cand mergem in ro, vb cu ea la tel. Mari secrete nu-i spun pt a nu am putut niciodata sa vorbesc cu ea deschis, din pacate.... Chiar si cand mi-a venit ciclul ( eram la tara) , ea nu era de fata ( nu mi-a vorbit niciodata ce si cum ) mi se maturizase corpul de la o copila la o domnisoara cu sani si solduri... Ei bine cand am ajuns acasa in bucuresti ea a crezut ca am facut prostii pe la tara ca mai sunt si insarcinata
( aveam 14 ani ) hahahaha si eu nici macar nu ma sarutasem
... Deci inteleg un pic situatia ta.... Tu trebuie sa-i " dai peste nas" ca nu esti cum zice ea, nu stiu daca o discutie cu ea te va ajuta, poate o distantare sa-i dea loc sa gandeasca poate e bine venita.... Locuiti impreuna???? Mai ai frati surori???
aralk te inteleg perfect sunt in aceeasi situatie ca si tine....nu stiu nici eu ce sa fac...eu deocamdata nu o mai bag in seama si atat....consider-o ca o soacra si nimik mai mult....ma scuzati fetelor e mama dar nu merita respectul meu....daca nu stie sa se exprime atunci sa taca nu se gandeste ca ne face sa suferim...si eu am vb de multe ori cu ea dar nu am cu cine...tot asa e....sunt indiferenta si gata....e mai bn asa....am o varsta la care nu trebuie sa ii dau ei explicatii ce fac sid e ce fac...o zi buna...si daca ai o solutie spune-mi-o si mie...ms
CRED CA OO DISCUTIE AJUTA..SERIOASA,DESCHISA CA INTRE MAMA SI FIICA-ASA CUM AR TREBUI SA FIE ORICE DISCUTIE.MIE MAMA MI.A FOST MEREU APROAPE,SI CAND NU A FOST AM SIMTIT.O MEREU CA O UMBRA,CA PE UN INGER..CE SA SPUN AM NUMAI CUVINTE DE LAUDA,MI.A FOST DE LA 7-8 ANI SI MAMA SI TATA,ABIA TARZIU AM INTELES.O ,POATE NU FOARTE TARZIU DAR NU AM REUSIT SA II CER IERTARE CUM TREBUIE..EU SUNT O FIRE EXPLOZIVA,SAU ERAM DAR INCA MAI AM SCAPARI SI ACUM,MA RAZBUNAM PE CINE IMI IESEA IN CALE,ARUNCAM VORBE SI APOI REGRETAM DAR EA NU A SPUS NIMIC..INCERCA SA MA OCROTEASCA SA MA INVETE,DAR TOT EU,I.AM SPUS SA MA LASE SA DESCURC IN VIATA,SA MA LOVESC CA SA INVAT SA FIU PE PICIOARELE MELE.DACA AM O PROBLEMA,PRIMA PERSOANA PE CARE O CAUT ESTE MAMA,DACA AM O BUCURIE LA FEL,PRIETENE APROPIATE NU AM,DAR O AM PE MAMA STIU SIGUR CA EA E MEREU ACOLO PENTRU MINE,STIU CA NU IMI VA SPUNE CA E OCUPATA SAU NU ARE TIMP,STIU CA NU AM VA MINTI SAU TRADA..EU TE SFATUIESC,DE FAPT VA SFATUIESC PE TOATE SA VA APROPIATI DE MAMELE VOASTRE,CHIAR DACA PANA ACUM NU ATI AVUT O RELATIE MINUNATA,E PACAT,MAI SFANT CA MAMA NU E NIMIC..SI ACUM MAMA FIIND INTELEG.
Anca parca ma vad pe mine in ceea ce ai scris tu mai sus... mama mea e un inger, am numai cuvinte de lauda, intotdeauna s-a luptat pt noi copiii ei si acum mai nou si pt gineri si nora este o mama buna, este idealul meu, sper sa ajung si eu o mama la fel de buna ca ea... s-a sacrificat mult pt noi, sufera pt noi si ne este alaturi mereu! Intotdeauna a fost cu un sfat bun si intelept cand am avut nevoie de ea... intotdeauna ne astepta cu o mancare calda in caz ca noi nu avem timp sa facem... Om mai bun si mai cald ca ea nu am cunoscut niciodata! Si sper ca si Mateo sa ma iubeasca intr-o zi asa cum o iubesc eu si o respect pe mama mea....
CE FRUMOS..SA DEA DUMNEZEU CA SI COPII NOSTRI SA AIBA ASA CUVINTE DE LAUDA,ABIA ASTEPT SA AJUNG ACASA SA II SARUT MANUTELE.
urata situatie!!!intre mama si copii nu ar trebui sa existe astfel de neintelegeri.mama trebuie sa fie unica persoana de incredere din viata noastra!se vede ca pe mama te nu o poate schimba nimeni.incearca sa o eviti o perioada de timp,las.o sa spuna ce vrea,nu o mai contrazice ca degeaba faci.dupa vei vedea si tu cum va reactiona...in functie de asta incerarca sa vorbesti cu ea si sa ii explici cum stau lucrurile.dar sa faci in asa fel incat sa ii atingi inimioara,sa se simta prost penru ceea ce face si cum te trateaza.succes!
Fetelor eu mai mereu mi-au laudat mamica, o iu esc mult, dar din pacate in unele situatii m-a lasat balta, dar oricum o iubesc asa cum e ... Poate a fost asa si pt ca suntem patru la parinti si eu am fost ultima, nu stiu... Pot spune cu cea mai mare sinceritate ca e mereu cu gandul si cu inima la noi si daca avem nevoie ne ajuta asa cum poate.... Din fericire pt mine relatia mea cu ea s-a schimbat enorm de cand am plecat si nu mai locuiesc cu ea, putem vorbii mult mai bine sfaturile vin ca sfaturi si nu ca replici, .... Offf ce dor mi s- a facut de parintii mei... Ma doare pt ce am scris mai sus dar din pacate este adevarul, sau poate oi fi fost eu dificila
... Adolescenta
eu pe lumea asta am 2 mame , mama ce ma adus pe lume si bunicutza care ma crescut de la 3 zile , ele amandoua m au crescut, pana am venit la sotul meu in anglia , acum le e f greu fara mine , si mie la fel dar sper sa le aduc aici cat mai repede si stam ca o familia mare ce suntem , cat despre situatia ta , existe si mame care incearca sa si pune copii mereu intr o lumina proasta , stiu multe din cazuri, sunt o norocoasa ca am 2 mamici ,sa le tina dzeu sanatoase multi ani deacum inainte, si eu la copilasul meu sper sa fiu o mama buna si sa i fiu mereu aproape, ai grija de tine te pwp si fii tare!
o relatie mama- fiica buna .nu pot spune ca e o mama rea dar nu a stiut sa imi arate dragostea ei.a fost distanta,nu mi-a spus niciodata ca ma iubeste lucru care ma deranjat foarte tare,nu mi-a explicat ce si cum..etc..dar daca am avut nevoie de ceva ma ajutat tot timpul.acum e plecata de 1 an la sora mea in paris si tebuie sa vina luna viitoare pana acasa,vorbim si de 10 ori pe zi la telefon,dar nu mi-a spus ca ii este dor de mine.acum cateva zile nu am mai rezistat si i-am spus ce am pe suflet,ca nu a fost langa mine cand am avut nevoie de dragostea e,ca nu mi-a spus ca ma iubeste si mai multe.am facut-o sa planga
imi pare rau ..oricum o iubesc din tot sufletul si stiu ca si ea pe mine!
Ca sa va raspund,sunt singurul copil la parinti, ai mei find divortati de cand aveam 3 ani.Mereu a fost o fire distanta cu mine si nu am putut vorbi cu ea despre nimic nici o data.Am 25 si inca si acum ma trage la raspundere si pt cel mai mic lucru banal de care ea nu are nici in clin nici in maneca de parca as fi inca si acum un copil prostanac.Ma trateaza mereu inferior ei de parca am avea ranguri diferite si ar trebui sa plec capul in fata ei mereu cand asa vrea ea.Ma ia mereu peste picior cu tot felel de vorbe sarcastice si crude de parca eu nu as avea drept la apel niciodata.De vorbit am incercat deja dar nu am cu cine,pt. ca in data ce incerc sa ii explic ce se intampla incepe sa boceasca si urla la mine ca ea nu face asa ceva niciodata si eu cum indraznesc sa spun asa ceva despre ea ,ca iam facut zile negre cand eram copil ca eram a dracului de rea ca faceam doar peripetii si ca nu am fost un copil model.Nu stiu ce vrea sa spuna ea cu astea pt ca ma tinea mereu incuiata intre 4 pereti si nu aveam voie sa ies niciodata sa ma joc cu alti copii nici macar cu verisorii mei.Ma izola mereu de altii de parca vroia sa fiu doar a ei dar in acelasi timp ma tinea sufleteste la distanta de ea in truna.Deci sincer nu mai stiu ce sa cred sunt total bulversata si nedumerita.
Offf ce pacat... Imi pare tare rau pt tine... Poate distanta ii va deschide ochii
Nici eu nu pot sa spun ca mama este cea mai buna prietena a mea,nu am fost niciodata prea unite.
Cum a spus, Irina mai sus,nu vorbesc cu ea secretele mele.Prefer sa le spun unui stain decat ei.
Totdeauna cand ii spuneam ceva ma critica,certa.,eu nu fac bine,sunt proasta,de ce am facut anumite lucruri,trebuie sa fac cum spune ea,etc.
Cand nu ii spuneam incepea sa planga si sa imi spuna ca eu am secrete fata de ea,ca nu o consider ca mama,etc...
Acum ne vedem mai rar (fiecare cu casa ei).Cand ne intalnim vorbim ce avem de vorbit (fara sa ii spun secrete) si atat.Secretele le vorbesc cu sotul meu sau cu prietenele mele care sunt departe