nu stiu ce atitudine sa am,ajutati-ma va rogggggggg!!!!!!
fata mea este tare rusinoasa si asa anxioasa,deoarece aici unde stam in italia stam numai noi cu ea fara rude prieteni mai nimeni si iese doar la copii afara si cand iesim mereu imi zice mami mami la orice mami si nu e numai asta ci daca cineva se atinge sau apropie de ea zice mami mami dupa care plange,si de copii se cam fereste ,ea din ce am citit eu face parte din categoria de copii -un bun observator,caci asa si e ea vrea la copii si o scot zilnic fetelor si ar vrea sa merg cu ea tinandu-ma de mana dupa fiecare copilas cu care este deja obisnuita(sant 3 4 amici) ,incerc sa o desprind de mine si nu vrea,mai nou nici cu tati ei nu mai sta ca atunci cand era mai mica,asa cum tauru vede rosu si fuge spre el,asa si fata mea face numai cu mine ar sta si fetelor Dumnezeu mie martor ca imi iubesc copilu si nu ma deranjaza deloc ca se tine dupa mine sau ca imi zice mami ,dar,sufar enorm cand o vad asa timida si ca atunci cand pune cineva mana pe ea e asa de speriata.oricat incerc sa o conving sa ma lase si sa mearga la ei sa se joace cu ei pleaca un min doua dar sa nu vada adultii in preajma ca imd si vine la mine 
nu mai pot asi vrea sa fie mai desprinsa de mine in sensu bun zic dar nu stiu cum sa fac,si asta e cauza a faptului ca stam in afara,daca eram in tara unde sunt neamurile mai toate si crestea de mica in ambianta respectiva nu era asa.
Si va intreb pe voi ,cum sa procedez sa o fac sa capete incredere in oameni si sa se joace cu copii fara sa aiba nevoie de prezenta mea. va rog pareri.
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
al meu are 2 ani si 1 luna si avem exact aceeasi problema. se pare ca e copil observator mai mult si nu se joaca decat cu copiii pe care-i alege el dupa nu stiu ce criterii si cu prietenii pe care deja ii are. am patit de multe ori sa planga daca vreunul era mai insistent. poate si din cauza ca e mai mic si cu timpul va intelege mai bine si se va mai schimba caracterul. pe de alta parte, el nu loveste, si de multe ori a fost bruscat, impins sau lovit de altii si poate fi un motiv si acesta ca sa fie mai prudent. nu se teme de adulti, in schimb si nici de copiii mai maricei decat el sau de bebelusi. acestia nu-l bruscheaza si are incredere in ei. ce sa facem? eu zic sa avem rabdare, sa-i incurajam mereu, sa-i sustinem. nu trebuie fortati, nu e timpul pt. asa ceva si nici bine nu le va face. mai este inca un lucru, nici noi adultii nu placem pe toata lumea cu care intram in contact, se intampla sa vedem o persoana pt. prima data si sa ne fie antipatica, fara vreun motiv bine intemeiat! eu zic sa nu disperi, sa vorbesti cu fetita ta de fiecare data, si cu timpul sunt sigura ca va fi bine! pupici!
eu nu cred ca e vb ca sunteti in strainatate...asta e felul ei...mamoasa
si noi suntem in afara, fara rude si etc dar alex in casa sta numai in picioarele mele iar afara decat ma verifica , ce-i drept ff des... dar fuge, si e atat de independent ca n-ai zice ca e acelasi copil din casa 
in schimb nu pleaca departe nici el...si atat cat se indeparteaza se asigura ca sunt acolo..ma striga si pana nu raspund nu se lasa 
eu cred sincer ca e un lucru bun..pt siguranta lor si linistea mamei 
lasa ca se va schimba....cum trece timpul si copilul schimba obiceiurile, te asigur!!!! numai bine!!
Doamne cateodata as vrea si eu sa fie si copilul meu asa cum o descrii pe fata ta ,Alexandra are 2 ani si 9 luni,daca mergem in parc si ma apropii de ea sa nu cada de pe topogan ma impinge si imi zice "pleaca mami",daca as scoate-o la poarta si as lasa o la prima persoana pe care o vad pe strada n-ar zice nu s-ar duce ,avem un magazin la poarta si mai stau vecinele la masa acolo ,daca ies cu ea la magazin treb sa stau dupa ea ca vrea sa stea pe scaun ,tipa ,plange ,nu o mai pacalesc cu nimic dulce cum mergea o data ,e foarte incapatanata acum nu stiu cum o fi mai bine ,ca a mea sau ca a ta....
mami si eu am avut aceeasi problema si o am inca dar mai putin...era si este destul de atacat dar in felul lui si indepedent...m-ar vvrea langa el dar in aceelasi timp sa-l las in pace...asta din cauza timidetei lui...dar intotdeauna isi invinge timiditatea si redevine un copil normal...sunt alea 5 minute de timiditate dupa care e ok...fata cat are?o duci la gradinita?eu il duc si acolo s-a calit el bine
Eu cred ca ori s-a speriat de ceva ori asa e firea ei si cu multa rabdare o sa treaca si aceasta etapa.Maia a avut si ea o perioada in care a fost mai retrasa,a durat vreo luna dupa care si-a intrat in forma,a prins incredere in ea ceea ce este foarte imprortant si la fetita ta,sa aiba incredere in ea.Desi sun aiurea ,incearca sa vorbesti cu ea ca si cum ai vorbi cu un om mare,sa-i explici ca tu ai incredere in ea,ca ea poate sa se descurce si sa se joace si singurica si in felul acesta mami o sa fie fericita.Noi credem ca ei sutn copii si nu inteleg insa facem o mare gresala.Ei inteleg mai tot si nu vorbesc prostii ci din experienta.Trebuie sa ai rabdare si sa nu te panichezi pentru ca ea o sa-ti copieze comportamnetul.
daiana in primul rand ai treb sa fi mandra ca ai un asa copil,,,,nu cred ca ti ar fi placut sa mearga la primul strain care ii intinde mana,,,sau afara sa plece de langa tine,,,,sa nu se asigure asa cum a spus ramona ca esti acolo pe langa ea,,,,
De ex micuta mea de doi ani si 3lunite este foarte apropiata de mine,,,,nici cu tati nu prea mai vrea sa stea,,,,insa afara cand iesim la copiii se da la joaca cu copiii,se asigura ca sunt si eu prin preajma cu coada ochiului si atat,,,chiar am surprins o facand asta,si e atat de sarlatana,ca nu mi venea a crede,,,eu una nu ma deranjeaza asta ca e foarte apropiata de mine,,,,pt ca va veni si timpul cand vor fi independenti iar atunci o sa tanjim noi dupa astfel de momente,,,,asa ca mami bucura te de ele din plin acum,,,
Aaaaa si ce am mai bs eu la micuta mea,,,,citeste oamenii dupa privire,,,,dupa primul cuvintel pe care il spune,,,,au fost cazuri cand s a imprietenit cu persoane straine ,,,cazuri in care nici nu statea la discutie,,,,ma tragea de mana sa plecam,,,,deci ceva,ceva stiu eu in mintea lor aia micuta ca un bob de mazare,,,,
Copiii cu care se joaca sunt de seama ei,mai mici????de ex sararalu prefera atmosfera copiiilor mai mari cu 2,3ani ca ea,,,,insa se joaca si cu pici mici,,,,dar scartie joaca cu ei,,,,
Mami e mai timida stai linistita ca nu e nici o problema si eu eram la fel.Rezultat, stateam mai mult acasa, citeam ma njucam cuminte mi s-a dezvoltat imaginatia, nu am avut gasti periculoase, am invatat binisor la scoala apoi am mai crescut, am intrat in adolescenta si uitam sa mai vin acasa
Las-o sa se dezvolte cum ii place, ca va veni si momentul in care iti vei dori sa fie putin mai timida 
Te pupic si nu mai fii ingrijorata!
si in special maiei 29 sareiralu si tie catandryy voi ati spus niste adevaruri care de fapt si de drept asa este si ca sa o lamuresc si pe mami de sararalu,eu sant foarte mandra de fata mea ca e diferita fata de ceilalti copilasi-adica mai cuminte,dar ziceam ca mie imi pare rau de ea ca ea vrea sa se joace cu copii dar are TEAMA de a pleca de langa mine cand vede si adultii in preajma,dar eu nu regret nimic in ceea ce o priveste pe printesuca mea,ca eu sant nu mandra fffffffff mandra de ea caci toata lumea mio lauda ca e bine crescuta si arata bine si marisoara pt varsta ei. eu va pup si pe bebei si va multumesc din suflet pt sfaturi.