nu mai pot! - intrebari si raspunsuri |

Acasă Forumuri Mama si bebelusul Sarcina nastere nu mai pot!

Acest subiect conține 29 de răspunsuri are 24 de voci și a fost actualizat ultima dată de  maria-cristiana acum 7 ani, 8 luni.

Vizualizare 30 de articole - 1 la 30 (din 30 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • nu mai pot!

    angelwings
    Participant

    m-am saturat de mine nu stiu ce am tot in jurul meu ma enerveaza , am momente cand nici pe mara nu o mai pot suporta , nu imi convine nimic m-am saturat de tot ce ma inconjoara si parca nimic nu mai e bun . nu stiu ce sa mai fac imi este scarba de mine , de corpul si de mintea mea . as fuma non stop. ce sa fac ? cum sa ies din starea asta ? ce am?

    of mami cred ca toate trecem

    yannis
    Participant

    of mami cred ca toate trecem prin astfel de momente dupa nastere….e normal…multe se schimba in jurul nostru..avem multe responsabilitati…ne ajunge oboseala si de asta ni se pare ca nimic nu e bine …ca totul merge prost …ca cei dragi nu ne inteleg ..etc…sunt stari normale
    iesi mai des cu micuta maia la plimbare , atunci cand doarme maia vizioneaza un film care iti capteaza atentia ….daca are cine sa stea cu ea timp de vreo 2 h iesi cu sotul la un suc…..
    pupici si capul sus Big Hug

    aoleu, pai e cam nasol. Eu

    scumpilici
    Participant

    aoleu, pai e cam nasol. Eu una cred k esti obosita si stresata, mai ales dk te ocupi de toate singura. Am si eu momente de genul asta, dar imi trec repede uneori k sunt sigura k nu are cine sa ma ridice. Alteori nu trec si merg la psiholog. De acolo plec c
    u alte ganduri. O mai am pe prietena mea care ma asculta si faptul k merg la sala ma ajuta psihic. Ora aia in care sar, ma intind etc ma relaxeaza foarte mult…sfatul meu e sa spui cuiva ce te supara de la cap la coada, si sa socializezi, o terasa chiar si cu mara te mai ajuta sa uiti de multe, o plimbare mai lunga cu masina(de multe ori mergeam drept si fara tinta),hainute noi,nu stiu ceva care sa te relaxeze. Iti doresc sa iti revii repede, stiu cat de nasol e. Un pupic pt mara

    Offf mami Eu as numi-o

    llsimona
    Participant

    Offf mami Sad Eu as numi-o depresie dupa nastere.De frica ei stau Sad nu stiu daca o sa fiu inteleasa pe deplin,la ce fire vulcanica sunt de obicei…iti dai seama daca intru in depresia asta??Imi ia sotul fata si fuge cu ea-n lume …de frica sa nu pateasca ceva,Doamne fereste!Ca nu stii ce ma taie capul atunci Laughing) Eu zic sa te linistesti ca micuta are nevoie de tine..Pupici.

    eu zic ca etse vorba de ,,o

    loore
    Participant

    eu zic ca etse vorba de ,,o mica depresie ,,toate trecem prin asa ceva ,,dar eu zic sa te calmezi ,,daca este nevoie laso pe printesa cu cineva o ora ,,si iesi afara plimbate singura ,,din cauza monotoniei ,esti si asa ,,dar trece ,,trebui sa vedem partea buna a lucrurilor ,,si sa mergem mai departe eu stiu ca tu ai o gandire foarte buna ,,si o sa treci si peste asta ,,capul sus ,ai grija de tine

    Oooo da sunt starile de dupa

    maira
    Participant

    Oooo da sunt starile de dupa nastere, incearca sa nu te scufunzi in wele sa nu dai in depresie eu aproape am patit-o dar la mine s-a declansat unpic mai tarziu… Ai grija

    stefana alo ce se intampla cu

    sararalu
    Participant

    stefana alo ce se intampla cu tine,,,,trezeste te la realitate,,,,ia uitate te un pic la puiul ala mic de om si retrageti cuvintele pe care le ai spus la adresa ei,,,,sa nu te mai aud niciodata vorbind asa,,,,ai inteles?????
    E greu intradevar,,,e o perioada cand faci zilnic acelasi lucru si ti se pare ca nu l faci nici pe ala bine,,,,si eu am avut momente din astea cand simteam ca o sa ajung la nebuni,,,,mai ales ca eram doar eu si pitica,,,,tati fiind plecat de langa noi,,,dar o luam in brate si ma calmam singura,,,,ajunsesem sa vorbesc singura ,sa ma descarc,,,,de fapt vorbeam cu bebe dar tot singura se numea,,,
    Din cate am inteles eu tu stai la casa,,,iesi in curte ,,,,impreuna cu bebita ,profita de vremea frumoasa care mai e ,,,faceti va unele tabieturi,,,,stati la cafele,sucuri ca fetele,,,,ai animalute multe,,,vorbeste cu ele,,,,ai o lume minunata care te inconjoara,,,,pretuieste ceea ce ai langa tine,,,stii cum se spune sunt alti mai rau ca tine si se descurca,tu de ce nu te ai descurca,,,te pup,,,

    offf raluca ai dreptate stiu

    angelwings
    Participant

    offf raluca ai dreptate stiu ca nu e bine dar asta simt ….daca o iau in brate imi trece , sa nu ma intelegi gresit nu imi pare rau ca o am dar nu stiu ce se intapla cu mine cred ca din cauza ca fac aceleasi lucruri zilnic zilnic . nu am cerut niciodata ajutor pentru nimic , nici cand am nascut de cand am ajuns acasa am vazut singura de bebe de casa de animale de mancare de curatenie de tot . mi-a fost foarte greu dar am fost mandra de mine ca am reusit . dar acum nu stiu ce am si imi pare rau ca al meu barbat saracu` nu are nici o vina imi face voia si nevoia dar oalele in capul lui se sparg . trebuie sa imi revin nu am ce altceva sa fac ca inapoi nu ma pot duce doar inainte . sper sa fie doar o zi mai proasta de a mea si atat . multumesc tuturor pentru sprijin

    eehhh…e normal sa mai intri

    beatrice
    Participant

    eehhh…e normal sa mai intri si in stari de genul…si eu am trecut prin d-astea..nu mai suportam nici culoarea de pe peretii apartamentului Laughing mi se parea casa si mai mica decat e………..mi se luase de fetele lumii din jur care oricum prea multa nu e…… cand e un sg copil e usor..poti sa-l iei si sa pleci unde vrei..mai rau de mine ca pana suntem gata incepe katry ca vrea titi sau èlange si ma apuica nervii si nu mai plec nicaieri astfel lipsindu-l si p alex de iesit si iar nu e bine, nu e corect si uite asa……… primi vizite mai mereu….iesim cand putem cu totii,alex zilnic daca nu cu mn cu tati…..ca sa impacam si capra si varza…… Suntem oamebi..avem rabdare dar limitata, avem nervi dar nu de otel….deci e normal sa ti se ia dar e musai sa iti revi repede…cand te uiti in ochisorii nevinovati ai copilei trece tot..incearca…vezi frumosul viretii prin ochii ei si vei vedea cum iti revi instantaneu Smile pupici si …capul sus mamico Big Hug

    Da,cunosc sentimentul,cum

    viky
    Participant

    Da,cunosc sentimentul,cum spuneti si voi,cred ca toate trecem prin asta mai devreme sau mai tarziu…..eu tot la voi am gasit alinare si o vb buna,ca sotul te asculta,te mangaie dar nu e mereu langa tine,sau atunci cand ai impresia c-o iei razna!Eu de multe ori nici nu-i mai spuneam nimic,ma vedea suparata sau nervoasa si ieseam din casa,insa a trecut acea perioada.Acum ma gandesc si ma uit la „mogaldeata”si imi dau seama ce copil frumos si cuminte am,nu mai plange,parca e altfel.Cel mare incepe sa fie mai intelegator,din ce in ce mai bun la teme,si ma simp fericita in fiecare zi,nu ma mai apuca groaza cand ma gandesc ca raman cu amandoi acasa….ce ma fac?’Capul sus,cum au spus si fetele,plimbarici,o carte buna,ceva interesant pe net…..sunt atatea care ne pot face fericite….dar sunt clipe cand parca avem orbul gainii si ne inchidem in noi.Linisteste-te,ai sa vezi ca totul o sa fie bine,o zi mai proasta din viata noastra,gandeste pozititv,pt tine si printesica!!Te pup,ai grija de tine

    Pfff,Stefana daca ai stii de

    daniela-chirita
    Participant

    Pfff,Stefana daca ai stii de cate ori mi_a fost si mie greu,coplil mic,eu tanara(22ani) plecata intre starini,stau la apartament,si ma simteam ca intr_o puscarie,nu aveam chef de mine,practic.pana intr_o dimineata cand m_am dus la baie,m_am uitat in oglinda si nu ma recunosteam,am zis stop.am inceput sa ies cu bebele,mergeam mult,si admiram totul,iar catodata ma trezeam la 2_3km distanta de casa.mai iesi cu sotul la un suc,chiar si cu Mara,ca e mica si doarme in carut.fa tot ce iti place,si crede_ma inarmeaza_te cu rabdare ca greul abia incepe.eu acum,cu Mario la 11luni,care nu mai are stare o secunda,care se agata de toate alea,deci care e un argint viu,tanjesc dupa clipele cand era mic si nu aveam habar ca am un bebe in casa.hai,capul sus,ca ai o viata frumoasa si pe noi alaturi de tine,la orice ora,gata sa te ascultam!va pupam

    e o perioada..eu mai in gluma

    iannis
    Participant

    e o perioada..eu mai in gluma mai in serios ma duceam imi baie si imi mai dadeam si doua palme in fata oglinzii..eu sunt o fire tare ciudata si nesigura..acum rad in doua secunde fara motiv am un bot de un metru..nu ma mai intelege nimeni..deci la mine nu de la sarcina se trage.. Rolling On The Floor Rolling On The Floor ..ce sa zic la mine primii doi ani au fost greuti fara ajutor,cu bebe care statea toata ziua si toata noaptea la titi,eu care adormeam in fund sau cum reuseam ce mai..mai aveam si cateva ore de munca si casa si barbat..toate erau ale mele..ma ajuta si sotul dar atat cat putea cu bebe ca in casa e tare neindemanatic dupa parerea mea si prefer sa fac totul singura..imi era ciuda si pe mine ca nu stiam sa ma menajez..eu in loc sa stau sa ma odihnesc mereu eram in miscare..o sa imi amintesc toata viata cum am venit de la spital..mi.am trimis sotul la cumparaturi si eu m.am apucat de smotru in casa..cu toate ca soacra mea cica venise sa ma ajute..of fetelor daca puteti mai lasati naibii treburile astea,profitati ca ati nascut sau ca sunteti insarcinate si odihniti.va..acum sa revin la ce ziceai tu..usor usor cum bebe a mai crescut au crescut si cerintele..brate,brate titi titi mami sa ii cante sa se strambe sa se suceasca..eu printre timp mai recuperam si pentru mine,intram pe forum,ma aranjam stateam sa imi fac modele pe unghii lucruri care imi faceau placere..incearca sa gasesti ceva sa faci pentru tine,chiar si cateva minute daca nu poti lasa pe bebe..nu trebuie sa lasi starea asta sa te cuprinda cu totul ca va fi greu sa iesi din ea..pup..

    offf… eu de aia m-am apucat

    edyrem1
    Participant

    offf… eu de aia m-am apucat de fumat, dupa samy… Sad din disperare… in schimb, spre deosebire de voi, cand il luam pe samy in brate atunci ma apucau toate… Laughing era din cale-afara de rau saracutul de el, nu dormea noptile, ma dadeam cu capul de pereti… odata am adormit cu el in brate, in picioare, rezemata de mobila din camera mare… eram o epava… m-a consumat fizic si psihic… am cedat si m-am apucat inapoi de fumat… abia pe la un anisor s-a linistit si samy si a inceput sa aiba apucaturi de copil normal, cum ar fi mancatul si dormitul de amiaza… Laughing si dormitul noaptea… Laughing bine, era si primul copil, eram si eu mai nestiutoare,etc… cu luca, nu stiu din ce cauze, desi nici el nu a fost usa de biserica, dar m-a ferit Dumnezeu de depresii postnatale… nu am avut nimic… adevarul e ca daca te dai acum batuta, pe nesimtite, devine din ce in ce mai rau… eu eram vesnic nemultumita de mine, de cum aratam, de mine ca mamica, de mine ca femeie, etc… mai ales ca nu mai tineam pasul cu curatenia, cu mancarea, cu nimic… eram prea mandra sa cer ajutor prietenelor sau rudelor, etc… si daca se oferea cineva sa ma ajute la curatenie nu lasam pe nimeni, etc… mi-a trecut, nici eu nu stiu cum si cand, probabil cand am inceput sa ies si sa socializez din nou, pt ca pt mine ca om, ca persoana, socializarea este un factor important. abia acum, cand luca implinise doi anisori, am reusit sa tin pasul cu curatenia , cu mancarea, etc…

    stefana si eu am momente in

    mamycamy
    Participant

    stefana si eu am momente in care zic ca m am saturat de copil de sot sau de casa dar nu ma simt vinovata fiindca stiu ca nu o zic din toata inima….viata fara copil e de neimaginat…….asa am simtit si eu si tot copilul ma ajuta…..vazandu l asa mic si nevinovat imi treceau toate alea…..ca si tine nimeni nu m a ajutat la inceput….

    uiiiiiiiiiiiii stefana nu mai

    adelina-munteanu
    Participant

    uiiiiiiiiiiiii stefana nu mai zice de stari de genul asta…si eu ma pot denumi o ciudata si numai unul a sotul meu ma poate suporta Laughing Laughing Laughing ca sa numai zic cand era crisu mic prin cate stari treceam….nu ma mai suportam si ziceam ca tot timpul ca sunt slaba de inger ca nu sunt rezistenta ca nu sunt o mama eroina si cu multa rabdare cum erau alte mamici…aveam tot timul o ciuda imensa pe mine si o am si acum ca ma simt o inutila si ca nu stiu sa fac mai nimic sau ce incerc sa fac…nu-mi iese si atunci ma umplu de frustrari si ma apuca o oboseala psihica de nu ma vad….e greu…
    dar am si momente cand ador si aerul sau frunzele de pe starda…gasesc fericirea in orice dar nu stiu de ce nu dureaza mereu acea euforie Sad
    cauta sa faci ceva sa-ti fie bine…la tine totul este o monotonie si o plictiseala…o sa-ti treaca ai sa vezi dar nu trebuie sa cazi in cealalta extrema…ridica capul sus si nu te lasa prada disperarii…iesiti afara cauta sa vizitezi locuri noi..o sa te ajute…

    offf offf e asa de greu cand

    zahan-adriana
    Participant

    offf offf e asa de greu cand noi si doar noi le facem pe toate. dar trebuie sa te incurajezi singura si sa iesi din prapastie.iesi umpic mai mult la plimbare ,fati prietene cu bebe sa va plimbati impreuna ti-ar fii umpic mai usor .
    toate trecem prin astfel de starii ………………….te pupam si data viitoare cand mai intru pe site vreau sa te gasesc vesela si mai increzatoare ,doar avem petru ce trai Big Hug Big Hug

    Off

    ratzusca
    Participant

    Off draga de tine, asa am fost si eu acum 3-4 luni, am luat magneziu si calciu si mi-am revenit. INcerca MagneB6, face minuni si calciu cu vitamina D, o sa vezi ca o sa te linistesti, mai ales de la magneziu. Incerca sa iei 1 pe zi timp de 15-30 de zile si o sa vezi ca esti ca noua. Si eu simteam ca innebunesc, nimic nu mi-a placut, ma certam din ori ce motiv, parca eram in ceata, dar mi-am revenit. Acum 3 saptamani am si reinceput sa lucrez si ma simt foarte bine, acum am alta rutina, merg la lucru, vin acasa, mai fac mancarica( cateodata o las pe mama sa faca pana vin de la lucru) apoi ies la plimbarica cu micuta, baita, papa, jocuri, desene, apoi pic epuizata in pat si dorm foarte bine, inainte nu prea aveam somn acum adorm in 2 minute. Micuta ta e inca mica pentru jocuri mai interactive, dar incearca sa iti faci uin program nou. Eu mai schimbam programul saptamanal, ceva scoteam din program altceva bagam, asa sa nu ne plictisim nici noi.
    Sa te bucuri de minunea ta si lasa gandurile negre sa-ti paraseasca creierul, incerca cu ce ti-am zis mai sus, crede-ma fac minuni, in 3-4 zile deja simti efectul, nu e nimic de pierdut, doar ajuta mult. Pupici

    Draga mamica poate niste

    diancik
    Participant

    Draga mamica poate niste vitamine in plus ti-ar da putere fizica si psihica. In timp ce doarme bebelusul tau dormi si tu macar 1-2 ore pe zi, o sa vezi ce mult te va ajuta. Treburile casei le faci mai bine si mai repede daca esti odihnita si linistita, cand trebaluiesti prin casa puneti o muzica vesela ca sa-ti ridice dispozitia.

    ei…de asta mi`e si mie cel

    ramoalexa
    Participant

    ei…de asta mi`e si mie cel mai frica sincer…vad acum ca de doua saptamani sunt in concediu de odihna si sincer simt ca innebunesc in casa nu mai pot ca nu fac nimic toata ziua…mi`e frica si mie de o depresie dupa nastere doamne fereste am noroc ca mama e aici la 5 mteri de mine si stiu ca ea va fi cel mai mare ajutor pt mine…si imi fac atatea ganduri…daca nu o sa ma descurc daca o sa fac cununia si dupa aceea nu o sa ne intelegem nu o sa mearga bn daca si daca si daca…dar ma uit la burtica mea si cand ma gandesc ca am un pui de om acolo…nu as vrea sa imi dezamagesc copilul niciodata iar prin cate certuri si necazuri am trecut mai ales de cand sunt insarcinata eu consider ca am fost puternica…cred ca e normal sa ai uneori stari dinastea in care nu vrei sa vezi pe nimeni te simti singura sau mai stiu eu….cred ca se intampla oricui dar trebuie sa fim tari sa fim optimiste sa vedem tot ce e frumos in jurul nostru mai ales ingerasii care ni ia dat dumnezeu de care sa ne bucuram si sa le facem viata cat mai buna si mai frumoasa…nu`tzi face griji eu cred ca e doar o perioada mai grea…va trece si o sa te bucuri din nou de micile daruri pe care tzi le`a facut si tzi le va face viata asa ca capul sus….o imbratisare pt tine si un pupic urias pt maia ca e o dulceata de fetita

    vezi stefana, mai toate am

    ioana-susca
    Participant

    vezi stefana, mai toate am trecut prin asa ceva, si nici eu nu fac deloc exceptie…..la mine se mai adauga si faptul ca bebe a avut colici destul de puternici pana pe la 6 lunite…..si din aceasta cauza am pierdut laptele, eram stresata, plangeam mult, nu doarmeam deloc pt ca bebe dormea in reprize de max 30 min legate, parca nu mai vedeam luminita salvatoare…nu eram deloc multumita de corpul meu, nu credeam ca voi fi o mama buna, credeam ca nu-mi iubesc copilul …vroiam doar sa nu mai planga atat de mult…imi era frica sa raman singura, fara sot sau mama mea, pt ca stiam ca o sa planga bebe si credeam ca nu o sa fac fata ….si din cauza ca insistam cu sanul bebe nu lua deloc in greutate….dupa ce l-am dat pe lapte praf s-a mai schimbat putin situatia dar depresia a mai tinut cam pana aproape de 1 an….
    acum cand privesc retrospectiv, nu inteleg de ce reactionam asa, dar imi dau seama ca asta este depresia postnatala si multe dintre noi trecem prin asta
    FI TARE SI FI MANDRA DE DARUL PE CARE TI L-A DAT DUMNEZEU

    cum esti stefana????te ai mai

    sararalu
    Participant

    cum esti stefana????te ai mai linistit,,,,
    Sincer si eu am unele probleme sufletesti ca sa le spun asa,,,dar incerc din toata inima sa nu le las sa ma doboare(deja sunt ani care au trecut),,,cu toate ca uneori simt ca o iau pe aratura,,,norocul meu cel mai mare e micuta mea ca altfel,,,,

    stefana si eu am trecut

    maia29
    Participant

    stefana si eu am trecut printr-o perioada grea dupa ce am nascut.Eu ma consider un om normal chiar daca am avut probleme grave la inima insa nu am voie sa fac efortul unui om normal iar atunci pur si simplu ma epuizam si imi amorteau mainile si imi era frica sa nu patesc ceva si sa-mi moara copilul pana vine sotul de la servici,si pur si simplu acest gand ma facea sa cad in depresie si plangeam toata ziua,dar un plans din ala pe care nici eu nu-l intelegeam.Sotul meu m-a ajutat mult sa trec peste acea perioada.El a fost cel care a preluat toata munca fizica atat cu casa cat si copilul,eu doara cat era el la munca si uite asa incepeam sa imi revin si a trecut.

    E o perioada grea cei drept dar minunea de langa tine iti da forta.

    in primul rand vreau sa va

    angelwings
    Participant

    in primul rand vreau sa va multumesc tuturor pentru sustinere ……. 2 la mana al meu barbat a venit aseara mai repede acasa si ne-a scos in oras . am avut noroc ca mara a dormit de aseara de la 8 pana azi de dimi la 7 jumate . va vad altfel acum dupa o noaopte intreaga de somn linistit . mai am mici neintelegeri cu mine dar sper in timp sa le rezolv . inca o data va multumesc pentru tot

    nu ai nimic mami e mica

    catandry
    Participant

    nu ai nimic mami e mica depresie de dupa nastere, combinata cu oboseala si rutina. va trece in cele din urma. pe mine cam dupa 8 luni a inceput sa ma lase. frigul care se apropie nu te va ajuta. Zoici ca prietenul tau se poarta bine? E posibil atunci sa iesiti la un moment dat din criza aceea a relatiei care tine de ceva timp.Gandeste pozitiv, totul va trece si incet incet lucrurile se vor aseza. Cautati o mica activitate extramamica, macar jum. de ora sa mai iesi din rutina spallat hranit schimbat adormit Te pup si capul sus e doar reglarea organismuli, hormonii care se realiniaza isi fac putin de cap. Big Grin Kiss Pupici si de la Lavi!

    Mă gândeam ca sunt singura

    dia-veronica
    Participant

    Ma gândeam ca sunt singura mamica care are starile astea,am un băiețel de 3 luni si ceva si imi mănâncă zilele si am momente cand simt ca o iau razna sunt si departe de casa,de tara si aici lumea e mai rece,iti faci prieteni mai greu sau deloc si simt ca innebunesc,poate cu ajutorul vostru imi trece cumva ca simt ca nu mai pot efectiv.Toată ziua fac același lucru nu mai timp deloc de mine,înainte sa nasc eram f activa si mă aranjam zilnic,acum decand am bebe nu am timp sa fac nimic e un rasfatat si il tin numai in brate,noaptea nu mă lăsa sa dorm,ziua nu dorm imi mănâncă zilele nu mă înțelegeti greșit il iubesc enorm dar simt ca nu mai pot,aici in Belgia e si vremea naspa,frig si ploua si sunt obligată sa stau in casa,soțul vine seara,prieteni nu am pe aici si sunt singura mă simt singura si deprimata,nu știu ce sa fac sa ies din starea asta va rog ajutati-mă.Va pup

    buna dia si am aceeasi stare

    mycky
    Participant

    buna dia si am aceeasi stare crede-ma nu stiu ce se intampla dar uneori o iau si eu razna…..am vazut profilul tau baietelul tau e nascut in aceiasi cu fetita mea sunt amandoi de 3luni si ceva.Nici fetita mea nu prea doarme noaptea si nici ziua e asa de agera si rasfata cam si eu am invatat-o mereu in brate………dar o ador fff mult …ma bucur ca este acest site pt mamicii Big Hug Big Hug ………

    Si eu mă bucur

    dia-veronica
    Participant

    Si eu mă bucur ca am dat de site-ul asta mai ales ca eu sunt si departe de tara si mi-e dor de tot si de toti de Acasa si vreau sa imi fac aici cati mai mulți prieteni am nevoie,cand eram in tara aveam f mulți prieteni decand am venit aici s-a scchimbat tot,mă bucur ca sunt aici cu voi.va pup

    Bun venit mami

    daniela-chirita
    Participant

    Bun venit mami dia_veronica!sa stii ca si eu st departe de casa,cu un bebe de 11luni,dar de cand am descoperit ro.mamma totul s_a schimbat!oricand aici vei gasi o vorba buna,un sfat!te pup

    Mersi mult

    dia-veronica
    Participant

    Mersi mult de tot si mă bucur ca am descoperit acest site e o binecuvantare pt mine si sunt convinsa ca o sa mă ajute,mă bucur Daniela ca mă sunt si alte mamici ca si mine.te pupic si sa iti trăiască minunea.

    Bună mămici noi ! Bine a-ţi

    maria-cristiana
    Participant

    Bună mămici noi !
    Bine a-ţi venit pe forum!
    Toate am trecut prin fazele astea, la început e greu apoi bebe creşte, se va schimba, vei avea timp, de tine, veţi vedea că vă va fi dor de perioada când sunt bebe.
    Eu acum 22 de zile am înţărcat, adică la 2 ani şi 4 luni ai Cristianei, şi gândiţivă că în aceşti 2 ani şi 4 luni, eu nu am ştiut ce e aia noapte, dacă dormeam 4 ore pe noapte era super.
    Acum doarme toată noaptea dar eu tot merg la ea la pătuţ să văd c e face.
    E greu că sunteţi departe de casă dar aveţi împlinirea ca femeie, mamă că puteţi face totul singure, copilul va primi educaţia potrivită, dragostea mamei, apoi va merge la grădiniţă, veţi putea începe munca şi veţi vedea ce bine este. Ieşiţi la plimbare cu bebe şi socializaţi în parc cu alte mămici.
    Nu trebuie decât să aveţi răbdare, eu acum sunt la serviciu, dar abia aştept să merg acasă să stau cu fetele.
    Vă doresc multă răbdare şi putere să treceţi peste perioada asta .

Vizualizare 30 de articole - 1 la 30 (din 30 în total)

Trebuie să fii autentificat pentru a răspunde la acest subiect.

Citeste si

Inainte sa pleci,

Poti gasi informatii utile si in materialele urmatoare:

Distribuie prietenilor tai!

NOUTATI DE LA RO-MAMMA
INSCRIE-TE la newsletter si primesti ultimele noutati.