Imi urasc sotul !!!!!

imaginea utilizatorului natanela

salut mamici si burtici!
Cred ca azi e rindul meu sa ma jalui. Am ajuns la concluzia ca am gresit foarte mult casatorindu-ma cu sotul meu. Azi simtindu-ma obosita l-am trimis pe el cu fata la cercul de dans. Cind s-au intors fata plingea in hohote iar el a inceput a urla ca am educat-o rau. De fapt acolo vazind ca nu prea i se primesc unele miscari ( dansuri sportive la care merge doar de 3 luni) cind au iesit de acolo a dus fata la sectia de karate si a inceput sa-i zica ca ea nu poate dansa deloc frumos si ca trebuie sa se ocupe cu sportul. fata a ramas ingrozita si a fugit de el. Mi-a reprosat ca eu am educat-o asa si ca nu-s mama buna ca el prefera sa spuna adevarului in fata decit sa rabde. Mi-a zis ca abia asteapta sa se nasca baiatul ca el atunci nici n-o sa-mi dea voie sa ma apropii de el , ca daca va trebui cu cureaua da el o sa-l impuna sa faca sport. Ma ingrozeste situatia caci am inteles ca liber pot sa primesc si eu bataie daca mai spun ceva. I-am reprosat si eu ca un tata bun nu-si critica copilul da il sustine dar oricum am rams eu cea nebuna iar el eroul serii.
De fapt la noi in familie daca eu tac si fac cum zice el atunci e bine daca strig- eu sint nebuna.
Cum sa il conving ca copilul trebuie sa faca ce i se primeste si nu impus. Fata mi-a zis ca afara el zice- Ma-ta-i nebuna si nu stie ce face , da eu stiu ce-i bine pentru tine!

Poate eu intr-adevar sint nebuna si trebuie sa fac asa cum zice el dar atunci va fi asta o familie normala?
Oficial sintem in divort caci citiva ani in urma dupa o cearta mai crincena am divortat si apoi cind venea implorind sa ne impacam am jelit fata sa nu creasca fara tata si l-am acceptat.
Pling si imi pare atit de rau ca am fost slaba si am acceptat impacarea ( poate si din frica ca imi zicea ca-mi fura fata doar ca sa-mi faca rau si o duce peste hotare unde n-o mai gasesc).
va rog, sfatuiti-ma ce sa fac? Cum sa ma port ca sa fie toti impacati ?
Cum sa procedez ca mi-a reprosat ca trebuie sa fac asa cum zice el si nu sa jelesc fata.

Adaugat in:  
imaginea utilizatorului natanela

IUn moment important- sotul meu niciodata nu recunoaste cind a gresit , e orgolios peste masura si mereu toti sint vinovati dar numai nu el !

imaginea utilizatorului maia29

E greu sa primesti un sfat sau sa faci ceva pentru ca problemele voastre sunt vechi,observ multe rani care in loc sa se vindece de-a lungul timpului mai rau s-au adancit.Din punctul meu de vedere un sot si o sotie reprezinta un intreg,ei nu trebuie sa concureze care-i cel mai bun parinte ci sa se alieze sa creasca si sa educe copii cat mai frumos.Vorbeste cu sotul tau,spune-i ce te doare,spune-i ce vrei de la el,incercati sa faceti ceva pentru voi.Nu e normal sa obligi un copil sa face ce vrei ci e normal sa-l lasi sa aleaga.Sper sa iesiti la capat.mult noroc

imaginea utilizatorului adelina munteanu

bine ai zis bianca...uffa ce situatie...nu inteleg cum de mai stai cu el...as fi fugit mancan-d pamantul...mami stand asa nu faci decat sa-ti adancesti ranile..si sa chinui si copii...cu o asa persoana nu as sta nici 5 minute...m-ar termina psihic Surprise

imaginea utilizatorului natanela

Multumesc mult Bianca pentru cuvintele frumoase. Am sa incerc sa mai stau de vorba, dar din pacate sotul meu are un caracter foarte complicat. Sa strici o familie e foarte usor dar sa o mentii mi se pare cel mai complicat lucru.

imaginea utilizatorului angelwings

in primul rand : NU POATE SA TE AMENNITE CA ITI DUCE FATA NICAIERI PENTRU CA NU IL LASA NIMENI SA IASA DIN TARA FARA PROCURA SEMNATA DE TINE . doi la mana nebun este el pentru ca nu asa se vb cu un copil . daca chiar nu e bun un copil la ceva ii spui eventual NU AI VREA SA INCERCAM SI ALTCEVA SA VEDEM POATE ITI PLACE MAI MULT !!!!!! eu ti-as sugera sa divortezi . asta nu e viata langa un astfel de sot si tata

imaginea utilizatorului maia29

draga mea fiecare om e complicat,fiecare om are fixurile lui.E mare lucru sa il poti accepta asa cum e dar atunci cand exista iubire la mijloc exista si compromis.De obicei barabtii sunt la fel ca niste copii de incapatanati dar si la fel de usor de dus de nas,trebuie doar sa stii ce-l atinge cel mai tare si sa te folosesti de asta.Incercati sa vorbiti,chiar daca ati facut-o de 100 de ori mai faceti-o o data.Noi cand avem o probleme discutam uneori si toata noaptea,analizam ce a gresit fiecare dar nu ne analizam unul pe altul ci pe noi insine.Undeva la voi e o ruptura,incercati sa vedeti ce a produs-o si incet incet sa prindeti incredere unul in altul si sa va uniti.Iti doresc numai bine si te asteptam cu vesti .

imaginea utilizatorului roxana82

parerea mea este urmatoarea:cu calm,cu blandete si foarte multa siretenie,il poti calma un picut;) noi femeile suntem puternice! tu trebuie sa iti amintesti cum era cand il iubeai mult iar el la fel,sa si aminteasca acea perioada pt a si "actualiza" sentimentele!fii frumoasa,aranjeaza te mult,fii calma si intelegatoare,poarta te frumos cu el o perioada,apoi intr o seara pregateste i o surpriza,ceva doar pt voi,simtiti va bine impreuna doar voi doi,amintiti va de ce sunteti impreuna(pt ca va iubeati candva si banuiesc ca si acum,numai ca ati cam uitat asta;) incearca sa fie o atmosfera buna in casa si cu siguranta nici el n are cum sa raspunda cu raul la ceva bun!apoi,intr un moment de relax,poti incepe o discutie in care sa i explici situatia,fara a da vina pe el deloc,chiar daca i vinovat,ca apoi se inchide in el si se enerveaza!mult succes,te imbratisez cu drag!

imaginea utilizatorului and

cred k cel mai bine ti-ar fi fara el......ai fi mai linistita si cred k de asta ai nevoie......daca tu ai gresit educand fata asa intrebarea mea e el de ce nu a educat-o cum trebuie daca e mai destept???????dar ca de obicei noi suntem vinovate pt tot ei sunt perfecti.....mult curaj

imaginea utilizatorului catandry

Ce sa zic si al meu dificil, dar stii ce nu am facut eu? Nu am plecat capul si nu am tacut, m-am certat am zbierat si eu am insultat si eu si de multe ori i-am spus si Pa.Pana la urma a inteles ca nu se mai poate asa si s-a mai potolit.Acum l-am gonit la munca 7 lunipe nava, sper sa realizeze cat de greu e fara familie si sa mai renunte la anumite fixatii.Dar...al meu totusi mai stia sa racunoasca greseala si sa isi ceara scuze.Daca al tau nu..ce sa zic, tind sa fiu de acord cu Angelwings.Eu i-as spune pa si hai sictir cu tampeniile astea! daca nici nu e dispus sa discute sa ajunga la un compromis? Si doar i-ai mai facut vant o data stie ca te poate pierde daca te enerveaza.Copii nu t-i poate lua atat de usor nu e cazul sa iti fie teama de asta dar din pacate ii poate traumatiza pe viata daca ramai langa el si nu isi schimba atitudinea. Eu cred ca nu te iubeste, ba chiar il enervezi, din punctul lui de vedere se pare ca esti o fiinta enervanta care nu stie sa isi educe copiii, nu e capabila si daca il contrazici si ridici nasul...tu singura ai spus ca nu e exclus sa primiti cu toti educatia cu parul.Gandeste-te bine, analizeaza situatia si vezi daca e de ramas cu el o viata sau mai bine iti cauti un alt drum.Te pup si iti doresc tot binele din lume!

imaginea utilizatorului LOORE

da i sincer si zice in fata decat sa taca ,ei zi ca intro familie mai sunt momente cand trebui sa mai si taca ,cat despre copil ,nu se mai poate ,asa sa faca copilul ce vrem noi ,sa se uite in jur sa vada ca nu mai sunt copii ca o data acum sunt foarte maturi la o varsta foarte fragila ,ca daca i nevoie de educatie cu cureaua o face hihihi ce gandire de om dupa vremea lui ceasca are iartama dar tu daca ai divortat o data sti foarte bine ce ai facut ,acum ar fi timpul sa al aduci cu piceoarele pe pamant sa nu mai fie asa ,nu mereu are dreptate ,,

imaginea utilizatorului alina_tm86

Imi pare tare rau pt ca s-a ajuns in aceasta situatie . Este greu sa comentez ... Daca este prima oara cand se comporta asa poate n-o face chiar din rautate poate este nervos/stresat din vre-un motiv anume , vine si bebe 2 poate este speriat si reactioneaza asa ... Nu stiu ce sa zic ... Clar nu a facut bine deloc la cum s-a comportat !
Mami iti doresc numai bine si sa iei deciziile cele mai bune ! Pupici

imaginea utilizatorului maria-cristiana

Natanela ştiu că ai spus că au mai fost discuţii şi că el a mai fost căsătorit, şi e mai este şi soacra care yiceai că are ceva împotriva ta.
Vezi care este adevăratul motiv.
Şi Maria a fost la dansuri 2 ani şi nu i-a plăcut, aşa că din septembrie a renunţat, nu avea rost să pierdem timp şi bani dacă nu-i place.
S-a dezvoltat foarte frumos dar nu putem s-o forţăm dacă nu-i place.
Din martie vrem să încercăm cu baschetul aşa zice că vrea să facă
baschet.
În mare parte sunt de acord cu ce a scris Roxana 82, mai puţin partea cu şiretenia cu asta nu sunt de acord, fii tu cea pe care o ştie el, nu cred că îl urăşti eşti garvidă, emoţiile sunt mari, nervii, stresul, plus copil de şcoală.
Ştiu perfect cum este eram gravidă, iar Maria copil de 6 ani jumătate, apoi am născut ea a mers în clasa I, eram tot timpul o bufniţă încruntată.
Soţul cînd venea acasă, ca să nu avem conflicte o lua pe Maria şi mergeau la casa pe care încercăm să o terminăm, tăia gazonul, hrăneau câinii, şi eu rămîneam să mă odihnesc.
Deci ştiu perfect cum este situaţia, trebuie doar să fiţi calmi.
Ştiu că se va rezolva situaţia cu bine nu mai pune totul la suflet.

imaginea utilizatorului Monica2

Draga mea o rana pe corp trece, dar rana de pe suflet nu trece...Toata viata iti aminteşti de rana aceea si daca vrei sa uiti nu poti uita, te urmareste când nu e momentul, mai ales când vine de la un părinte..Când te critica o persoana de afara parca nu doare asa de tare cum doare când esti criticata de persoane care le iubesti..Dar aici nu este vb de ea, e vb de copil...Daca se aranjează daca face cum isi doreste el, se schimba in momentul ala si dupa un minut iar incepe sa critice pe copil...Pana la urma urmei raneste sufletul fetiţei cine le sterge raniile? Frumusetea mamei si comportamentul mamei fata de tatal?Ocupate de sotul tau si pe fetita lasa cu ranile ei..Si mama ii explica la tata ca nu e bine ceea ce face, era de acord cu ea si apoi iar incepea sa ameninţe si sa ne critice..Toti eram vinovati numai el era nevinovatul si nici macar bun simt nu avea sa ceara scuze...Toti ttrebuia sa facem ca el si daca nu era bine,mama pur si simplu nu avea nici un cuvânt de spus , spunea si ea in fata noastra dupa mergea si il dragalea, nici nu tinea cont de sentimentele noastre...Si acum când vb cu ea ii amintesc ca din cauza ei mi-am stricat ccopilăria si din cauza ei sufar si acum ca vreau nu vreau imi vin in minte cuv lui tata, viitorul meu era in mâinile tale, vroiai sa ii areti ce sotie buna esti dar in acelasi timp ai uitat ca esti mama...Nu stiu cum e sotul tau, sper sa nu fie ca si tata meu, daca e asa mai bine i-ai spune pa sau sa il trimiti cum a facut catandry.Decizia e in mâinile tale, tu il cunosti cel mai bine...El stie sigur ca nu o sa ai curajul sa te despărti de el, ca sunt copii la mijloc si unii profita pe chestia asta. ..Dai o lectie sa vada ca pe tine nu te tine copii de el, te tine dragostea fata de el, poate se trezeste la realitate...Pupici. .