Buna fetelor.. eu inca nu sunt graviduta insa am vazut ca se afla aici multe persoane foarte calde dornice sa dea sfaturi in scopul de a ajuta pe ceilalti.
Am si eu o problema pe care nu stiu cum sa o rezolv..eu momentan sunt studenta insa peste cateva luni as dori sa plec din tara la prietenul meu pt ca ne dorim sa ne intemeiem o familie.. el are de lucru acolo ma voi angaja si eu vom incerca sa avem o viata cat mai frumoasa.. Este o singura problema faptul ca o las pe mama singura.. ma simt ca intre ciocan si nicovala simt o durere in suflet pe care nu o pot exprima.. mama momentan are o relatie cu un barbat insa nu locuiesc in aceasi casa ceea ce oarecum ma mai linisteste insa faptul ca indirect sa spun trbuie sa aleg intre cei doi ma secatuieste de puteri.
stiu ca sunt lumina ochilor ei si ca a trecut prin multe sa ma creasca sa ma tina in scoala si ma simt vinovata ca ii fac asta. ce ar trebui sa fac sa nu ma mai simt asa.. credeti ca ar trebui sa raman in tara langa ea?un sfat ar fi binevenit..
despartirea de mama... sau nu?
De medina - La data de February 10th, 2013
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
Adaugat in:
da te inteleg, dar ai viata ta. ce faci? mergi cu el, pastrezi legatura cu mama, la telefon, daca stie pe net daca nu o inveti, nu rupi complet, comunici, puteti fi apropiate si de la distanta. alt sfat nu stiu, nu uita ca tu ai viata ta, mama e mama, o iubesti, dar asta nu trebuie sa te impiedice in ati forma un viitor asa cum ti-l doresti. doar sa nu o uiti, sa o tii mereu aproape de inima ta! te pupam si succes in realizarile pe care ti le doresti!
este inevitabila despartirea...ori acum ori mai tarziu tu tot va trebui sa-ti faci viata ta iar mama ta ar trebui sa inteleaga...
Mama.....si pe ma framanta acelasi gand. Eu am deja o familie: un sot si o minune de copil. In vara ne vom muta in alta tara si va fi foarte greu atat pt mine cat si pt mama si tatal meu. Eu mai am o sora si un frate, insa ei vin mai rar in vizita. Mi-a si spus mama ca daca vom pleca noi, ei vor ramane singuri
S-au obisnuit sa ne aiba aproape. Sunt inebuniti dupa prichindelul meu si cred ca cel mai tare vor suferi ca nu il vor mai vedea des. O voi invata sa foloseasca calculatorul, ii voi plati abonamentul la internet si ne vom vedea pe skype. Vom veni si in vizita cel putin o data pe an. Este greu pt ambele parti, dar trebuie sa ne gandim si la viitorul nostru.
dar esti studenta,in ce an,daca decizi sa te lasi de facultate parerea mea e ca vei gresi.eu acum regret ca nam dat mai departe.ceea ce nu gvoi regreta e ca sunt casatorita am familia mea, si eu miam lasat familia,si sunt departe de toti cei dragi mie,dar asta e viata uneori trebuie sa luam decizi grele sau prea grele in viata,dar cum spun si mamicile ai viata ta si viitorul tau,trebuie sa,til faci si sati faci un rost in viata,chiar daca e greu.acum ultima decizie e a ta.daca crezi ca merita de ce nu dute.
multa baftaa
da.. sunt studenta in anul 2. iar anul 3 vreau sa l fac la distanta ..
multumesc tuturor pt sfaturi deja am invatat o sa umble pe calculator ii voi spune ca o sa o sun des.. sa vina in concedii la mine..
asa este bine!
draga mea si eu sunt plecata de 3 ani de langa ai mei, eu am terminat studiile si apoi am plecat dupa licenta la sotul meu...noi suntem 4 la parinti si 3 dintre noi suntem plecati de langa ei...deci iti dai seama...si ai mei au suferit si sufera enorm pt ca ne vad 1 data pe an insa asta e viata...am ales sa ne facem un viitor mai bun si sa avem ce le oferi copiilor nostri si trebuie sa suferim, si asta din cauza banilor ca daca am fi avut viitor bun in tara nu plecam...eu zic ca mama ta va intelege...ai tot dreptul sa iti faci un viitor langa persoana iubita.
Buna Medina! Si eu am plecat din Romania foarte tanara (21 de ani) si mi-a fost extraordinar de greu in primul an. Vorbeam cu mama in fiecare sambata si duminica timp de o ora sau chiar doua. Dupa un timp, te acomodezi mai ales când aveti planuri si doriti sa le realizati. Legatura dintre mama mea si mine a.fost una speciala din totdeauna si acum dupa 8 ani, am reusit sa o aduc la mine (ca sa nu mai vorbesc de vizite o data pe an in Romania). Cum au spus si mamicile mai sus, la un moment dat tot trebuie sa iti iei zborul....
si eu sunt plecata 10 ani.a fost grea despartirea dar asta este viata.vb pe net,la telefon si merem acasa macar o data la an sau la 2 depinde de cum putem sa plecam de aici.trebuie sa iti faci viata ta mai devreme sau mai tarziu.
sper ca va intelege..chiar nu vreau sa simta ca si cum nu as iubio ca aleg sa plec de langa ea pt altcineva . o iubesc nespus de mult cum fiecare isi iubeste parintii insa asa este o sansa pt mine.. si oarecum nu o voi lasa singura.. are o relatie cu un barbat dar dupa cum v am spus nu traiesc in aaceasi casa dat fiind ca eram eu acasa..