
CUM SA IL FACI PE COPILUL TAU SA TE ASCULTE?Disciplina in functie de varst!!!!
Cum sa il faci pe copil sa te asculte? Disciplina in functie de varsta
In Psihologie Bataia NU este rupta din rai, desi exista o bine-cunoscuta expresie ce promoveaza acest lucru.
Disciplina nu este o pedeapsa si exista mai multe moduri de a corecta comportamentul copilului tau fara a fi necesar sa tipi la el.
Lauda reusitele!
De ce? Disciplina nu va functiona si nu va fi eficienta daca te vei concentra asupra copilului doar din cand in cand, atunci cand are niste realizari positive. Copiii tanjesc dupa recunoastere din partea parintilor lor si desi atentia pozitiva este cea ideala, e bine sa il urmaresti in orice situatie- chiar si in cazul in care, de pilda, si-a lovit fratiorul mai mic si, chiar daca, aceasta fapta va trebui sa fie penalizata.
Uneori reactiile isterice ale unui copil nu sunt altceva decat un strigat pentru atentie. O mama a doi copii afirma: “Sunt de aproape aceeasi varsta si, deci, intre ei este o permanenta concurenta. Si, atunci, cum sa nu te preocupe aceasta rivalitate? Vorbesc cu ei, ii fac sa inteleaga unele lucruri, divergentele care apar incerc sa le rezolv prin discutii dar, daca acest lucru nu functioneaza, ii imbratisez si, de obicei, un asemenea gest repune raporturile dintre copii pe fagasul bun si le readuce buna dispozitie”.
Cum sa il lauzi pe cel mic ca metode a-l disciplina? Incercand sa-l atragi, sa-l captezi. Este la fel de simplu ca acel “multumesc” pe care il spui fiului tau cand isi strange jucariile de pe jos (evita sa ii amintesti ca, de fapt, el este motivul pentru care jucariile sunt imprastiate) sau cand isi imparte jucariile cu surioara lui.Este important sa specifici atunci cand il lauzi si motivul pentru care o faci.
Expresii precum “baiat bun” nu sunt recomandate deoarece il fac pe copil sa se considere el insusi bun sau rau si nu actiunile sale (cand, de fapt, tu te referi la ceea ce face el, la faptele lui). Spune-i, mai degraba, fraze ca: ”sunt mandra de ceea ce ai facut”,”imi place cum ai vorbit"
Creeaza o diversiune
Cand e bine sa aplica tactica diversiunii? Intre 6 si 24 de luni.
De ce sa aplici aceasta tactica? Cuvantul “nu” devine foarte comun si des folosit atunci cand copilul incepe sa planga si realizeaza ca poate obtine orice, in acest mod. In timp ce, acest comportament poate deveni enervant, copilul nu face altceva decat sa isi manifeste curiozitatea naturala..
Cum sa creezi o diversiune? Daca, de exemplu, copilul se agata de cablul veiozei, pentru a-i capta atentia, striga-l pe nume sau scoate un sunet amuzant, ofera-i o jucarie si explica-i de ce: ”sa ne jucam cu masinuta, mai degraba decat cu veioza. Nu vreau sa cada pe tine si sa te ranesti!”. In timp ce, majoritatea copiilor, la aceasta varsta, nu au capacitatea de a-si reaminti reguli de comportament, atentia le poate fi distrasa cu usurinta de la o actiune si orientata spre o alta .
Stabilirea unei scheme de actiune
Cand sa folosesti aceasta tactica? La 6 luni si dupa aceasta varsta
De ce? Luptele pentru putere, crizele de dupa ora de culcare sunt obisnuite la aceasta varsta. Cu rutine consecvente, este posibil ca micutii sa simta ca au control asupra a ceea ce se intampla cu ei, ceea ce poate ajuta la reducerea unor asemenea izbucniri.
Desi poate fi greu de crezut, atunci cand copilul tau refuza sa renunte la joc sau la noua jucarie, ori sa faca baie ei, de fapt, asociaza asemenea activitati cu ora de culcare pe care o refuza. Deci, ei, de fapt, nu vor sa se culce si, de aceea, nu vor sa faca acele actiuni ce preced culcarea. Rutina le ofera un sentiment de securitate si, sarcina ta, ca parinte, este sa-i oferi micutului aceste sentimente de siguranta si iubire.
Cum sa folosesti o rutina? Rutina precum si normele, regulile care vin o data cu ea, variaza de la familie la familie dar smecheria este sa te asiguri ca ai stabilit niste limite pe care le vei urmari si aplica in mod constant, cum ar fi ora de culcare sau spalatul pe maini inainte de a manca.
In caz contrar, risti ca micutul tau sa fie surd la ceea ce ii ceri. Atunci cand parintii le solicita ceva, este posibil ca, prefacandu-se ca nu aud, sa nu faca acel lucru deoarece, daca s-a mai intamplat, in trecut, si a mers, o mai pot face si de data aceasta.
Explica mereu ce faci si ce se va intampla
Cand sa faci asta ca metoda de a disciplina copilul? Dupa 24 de luni.
De ce? La aceasta varsta, copiii incep sa inteleaga diferenta dintre bine si rau. Prin faptul ca ii oferi copilului tau un motiv de instruire, ii permiti sa inteleaga de ce un anume comportament este mai bun decat un altul, dandu-i posibilitatea ca, in situatii asemanatoare, pe viitor, sa fie capabil sa ia decizii similare.
Cum? In loc de a-i spune tot timpul ce anume sa nu faca, explica-i ce ai dori sa faca, apoi, aplica in practica afirmatia, demonstrandu-i acel lucru. De exemplu, daca vezi ca fiica ta incepe sa-ti picteze pe perete capodopere de arta, rezista tentatiei de a striga”Nu!”, in timp ce ii iei creta din manuta. Mai degraba, explica-i faptul ca, intr-adevar, colorarea este o idee buna dar nu trebuie aplicata pe pereti. Este mai bine sa faca, acest lucru, pe hartie ca sa ii ramana amintire.
Intrerupe actiunea
Cand trebuie sa aplici aceasta tactica disciplinara? La 24 de luni si dupa aceea.
De ce?
Pauza este o modalitate de a intrerupe un ciclu de comportament. Ea ii permite copilului tau sa se calmeze si, in acelasi timp, iti ofera si tie un minut de relaxare.
Cum?
Acel time-out este doar o pauza menita sa detensioneze o situatie astfel, incat, aceasta nu ar trebui sa dureze mai mult de cateva minute, pana cand copilul se calmeaza, chiar daca acest lucru se intampla in doar 30 de secunde. Du-l la un scaun cu jucarii si explica-i ca va sta acolo pana se va calma. Cand este gata sa vorbeasca, intreaba-l de ce crede ca a fost pedepsit si, mai ales, de ce a facut un anumit lucru. Acest lucru il va ajuta sa isi analizeze faptele, sa recunoasca greselile si sa se ocupe de sentimentele sale. O data ce tensiunea a fost eliminata, ofera-i o imbratisare ceea ce il va face sa-si dea seama ca tu ai fost suparata pe comportamentul sau si nu pe el. Totodata, printr-o asemenea atitudine, ii arati ca poate gresi si in continuare dar va fi iertat, respectat si iubit.*
Sfat pentru accesele de furie
Istericalele sunt o modalitate prin care copilul isi exprima starile frustrare. Emotiile intense sunt o parte naturala si fireasca a vietii noastre, asa ca permite-i copilului tau sa fie suparat. Spune-i ca esti gata sa stai de vorba cu el de indata ce se va fi calmat dar, pana atunci, nu ii vorbi. Este bine sa discuti si motivele care au declansat acea stare de nervi pentru ca, pe viitor, sa se evite repetarea unei scene similare.
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii




super e bine de stiut
"LA TEORIE SUNTEM ASI PRACTICA NE OMOARA" TREBUIE SA FII O PERSOANA EXTREM DE CALMA SA NU TE ENERVEZI SI SA TIPI LA COPIL DIN CAND IN CAND,CAND ESTI OBOSITA ,STRESATA ,NU SPUN CA E BINE DAR E IMPOSIBIL SA-TI CONTROLEZI FIECARE REACTIE INAINTE DE A O AVEA.............DACA SUNT MAMICI CARE NU RIDICA NICIODATA TONUL SI SUNT EXTREM DE CALME IN ORICE SITUATIE .....FELICITARILE MELE!
si noi avem niste crize in program de numa,e capoasa si egoista,chiar ieri am avut un incident neplacut,am fost afara cu masinuta si avenit o fetita si a vrut sa se joace cu masina care era libera k Bria alerga dupa pisici,eu nu am avut nimic impotriva in schimb bria a inceput un plans de o auzit-o toata curtea si m-am enervat si i-am tras una la fundic,nu a mers,am incercat sa o calmez nici asa,am incercat sa o fac pe ea sa ii arate la fetita ce face masina nici asa nu a mers si m-am enervat si am bagat masina in casa
uneori ma apuk nervi la ce crize face
chiar ma gandeam sa apelez la un specialist sa ma invete cum sa procedez cu ea
asa nu am treaba cu ea,e cuminte pana nu se atinge cnv de jukriile ei,este cand reusesc sa o conving sa lase si pe altu,dar f rar
voi cum procedati???
vai,si noi suntem la capitolul crize... imi pare rau ca nu am timp sa citesc sfaturile dar o sa intru deseara sa le citesc pe indelete... noi comentam la adulti straini care ne vorbesc frumos, nu cooperam la gradinita si d-nele educatoare sunt suparate ca suntem obraznici, vai, nici nu stiu ce sa ma mai fac cu el... acasa e bine, raspunde, ne iubim, ne jucam, e super ok, dar in societate, gata... are "trac" si reactioneaza foarte bizar... cum nu m-as astepta niciodata,pt ca eu stiu cum l-am educat pana la varsta asta...
voi cum procedati in astfel de cazuri? la camin precizez ca refuza aorice fel de cooperare si de comunicare... nu stiu ca e cu el, oricat insist, nu imi ofera o justificare cat de cat mai clara...
brianna19,sa stii ca si samy avea asa o perioada in parculet, cu jucariile, si l-am lasat in pace, mai ales daca copilul respectiv nu era din gasca lui de prieteni... bine,deci l-am lasat in pace in sensul ca nu l-am fortat sa dea jucaria respectiva,dar tot timpul i-am explicat ca trebuie sa ii dea si la baietel, bla bla bla... stii tu... pe urma, dupa o vreme, i-am zis ca nici ceilalti copiii nu ii dau la el, daca nici el nu da... s-a intamplat sa doreasca jucariile altora, asa ca l-am invatat sa faca schimb... sa dea si sa primeasca... in timp s-a obisnuit, is acum in parculet, cand vrea le da,cand nu... asta e... eu il atentionam cand lovea copiii... pt jucarii nu asa mult... dar pateam ca ii lovea, atunci reactionam urat, pt ca nici mie nu mi-a placut cand a luat-o el in freza de la alti copii,si stiu cum am reactionat eu in directia mamicilor respective... ca stateau la povesti in celalalt capat de parculet si copilul lor il capacea pe al meu... atunci iar faceam urat... ar fi multe de spus si despre parculet,dar... ma prea intind... cam asta e din mare ce am vrut sa spun...
noi deocamdata stam bine la disciplina si ascultat..clar ca si copilul meu a inceput sa faca "crize" ca doar nu o fi inger..rar,foarte rar imi pierd calmul..acum l.am descoperit si invatat pe "nu",ziua incepe cam asa-bebe hai sa ne spalam si el-nu,nu,nu..de trei ori o data nu ajunge..bebe hai sa mancam si raspunsul-nu,nu,nu..da,mare descoperire..nu il iau pe sus,ci pur si simplu ma duc sa ma spal si vine si el imediat,ma duc sa mananc si ma urmeaza..ii sunt un exemplu si incerc sa ma comport cat mai bine si cat mai firesc..o data cu educatia lui imi mai retusez si eu defectele..in ceea ce priveste impartitul nu am probleme,ia da orice,de la jucarii,la mancare.iti da si papucii daca ii ceri,pentru moment e darnic..vedem cum ne conturam caracterul cand mai crestem
Buna fetelor!
Si pe-aici e razboi mare e coarne: eu si sotul suntem tauri iar Patrick e capricorn. Are 1 an si aproape 3 luni si e de o tenacitate nemaivazuta la un copil asa mic. Daca ii intra ceva in cap nu se lasa pana nu face: fie direct, fie pe ocolite, ajunge si face ceea ce-si propune.
Nimic n-ar fi dramatic, incercam sa-i explicam prin gesturi, sunete, ce s-ar pute intampla. Sunt de acord si ca trebuie lasat din cand in cand sa se si "loveasca", sa experimenteze ceva cu conditia, desigur, sa nu fie ireversibil sau chiar periculos.
Dar ce ne facem cand e o situatie cu risc si totusi copilul se intoarce iar si iar? Va dau exemplu: tot loveste ecranul televizorului cu jucarii. Stie ca n-are voie, reactioneaza cand ne inreptam spre el, dar la prima ocazie repeta "joaca". Nu-l pot lasa sa continue pentru ca strica TV-ul, aparatul nu-l prea pot muta, iar copilul persista.
A ajuns cineva la o rezolvare in vreun caz similar?
Multumesc!
cand am citit ce ai scris paca l-am vazut pe raul al meu.exact aceeasi problema o avem si noi cu el.nu stiu ce sa mai fac sa inteleaga odata ca nu e voie.parca ne face in ambitie.ba stinge tv-ul,ba loveste monitorul ,ba vitrina.merg spre el fuge de acolo si cand sa ma asez iar pe canapea iar continua...
Ai perfecta dreptate! Si mie mi s-a intamplat sa tip la copil, dar consider ca, decat sa-l lovesc, mai bine ca am tipat, m-am descarcat si dupa ce ma calmez ii explic de ce am facut asta. Nu e usor! A reusit odata sa ma duca la limita nervilor si am plecat din casa cateva minute, iar cand m-am intors am fost calma si gata sa o iau de la capat.