Copii cu probleme sau mame panicate?
De liza_uka - La data de July 25th, 2012
Mamici, de mult timp ma roade sa scriu acest subiect pe forum. Majoritatea ne cunoastem intre noi, avem vechime, ne stim bebeii, cat sunt de inteligenti, de frumosi etc. Vedem tot mai des subiecte in care cate-o mamica este ingrijorata de dezvoltarea copilului ei, se teme ca acesta ar putea avea ceva. Si eu am fost in situatia asta, am stat aproape 6 luni cu gandul ca Stefan ar putea avea autism, din cauza ca nu facea lucrurile pe care alti copii le faceau deja. El n-a aratat cu degetul pana la 1 an jumate si stiam ca daca trece de aceasta varsta si tot nu o sa arate poate fi suspectat de autism. Multumesc Lui Dumnezeu, n-a fost cazul de nimic la noi, e un copil foarte inteligent dar asta a explodat dintr-o data. De la 1 an si 8 luni copilul meu era de nerecunoscut, le-a facut toate deodata: legat cuvinte, aratat cu degetul etc. Unde e granita dintre panica noastra ca mame si o reala problema a copilului? Mami alinutza zicea ca medicul neuropsihiatru a intrebat-o daca copilul ei arata cu degetul, pe mine nu m-a intrebat asta cand am mers cu Stefan. L-a observat in timp ce se juca si cand a vazut ca e absorbit de joaca a zis: hei, ce faci? si Stefan s-a uitat automat la medic. Asta a fost ca sa vada daca reactioneaza sau nu. Uneori ne panicam noi degeaba, dar poate nimerim si medici mai ciudati care ne sperie mai mult. Intrebasem eu mai demult aici pe forum cand renunta copiii la vorbitul ecolalic, sau la folosirea ecolaliei in vorbire. Stefan repeta foarte mult dupa noi, cuvintele, intrebarile pe care le puneam etc. Asa a inceput el sa vorbeasca. Acum nu mai repeta deloc, doar cand aude cate un cuvant nou, in rest raspunde la ce-l intreb etc. O doctorita mi-a zis ca asta devine o problema (repetarea) daca se prelungeste in timp, daca la 3 ani copilul repeta strict ce aude atunci e de rau. Ideea e ca daca noi nu stim sa gestionam aceste informatii si suntem mai panicoase, riscam sa ajungem la nebuni. Eu una nu mai aveam mult si o luam razna rau, ma gandeam ca baiatul meu are o problema si aproape ca n-am fost om alea 6 luni. M-am calmat si am revenit la viata in momentul in care el a evoluat in ritmul specific lui. Acum ma mandresc cu un inteligent smecheras pe care-l lauda toata lumea prin parcuri cand il aude cate stie si ce corect vorbeste. Haideti sa ne spunem fiecare oful, daca am fost panicate de ceva sau nu si sa incercam sa le ajutam cu cate-o vorba buna sau un sfat pe mamicile care sunt in situatia in care-am fost si eu.
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
Adaugat in:
Eu fac parte din categoria mame panicoase insa norocul meu a fost ca maia e un copil perfect sanatos.adica s a dezvoltat ca la carte atat fizic cat si psihic insa eu tot ii gaseam cate ceva.de ex a sforait intr o noapte...vreau sa spun ca mi am facut o mie de probleme...ba ca are polipi ba ca are ceva la i.ima...noroc cu sotul meu ca e mai cerebral.sincera sa fiu nu mi place ca sunt asa dar ce sa fac...
toate cred k suntem panicate. E ceva normal. Vrem sa avem copii frumosi, sanatosi, inteligenti, etc. Am fost si eu de multe ori, dar am o dr super si va mai am si pe voi mereu alaturi de mine. Cu ocazia asta tin sa le multumesc tuturor mamicilor care au fost alaturi de mine
da ,la capitoul vorbit nu am avut nici o problema ,,slava domnului ,,,la varta ei vorbeste bine adica stie foarte multe la un an si 3 luni stie sa ceara ce vrea intinde mana si zice ,,ata ,,ata ,,adica sa i dau asat ,,cand vrea jos jice geos,,geos,,sau ,us us ,,sa vrea sus ,,cere papa sau apa cand vrea ,,se cere la olita ,cand face ca ca,,la capitolul acesta ,,nu am avut nici o problema ,,doar ca pe mine sa sperie faoret atre treaba cu manuta pe care o are ,,eram inpacata ca auzeam mereu uite are forta in ia ,,dela terapeuta mea ,,pana acum o saptamana pana ,,bia a zbhriato din greseala ,si terapeuta a inceput sa o zguduioe si sa zbiere la ia ,,asat nu pot acepta ,,orce ar fi ,,si am schimbat terapeuta la care sa aflu acum ca nu era forta se atrofiasera muschi ,,deci eram pe drumul cel rau ,,,,asta etse problema cre credetima ca incerc sa fiu atre si sa nu am plang dar am momente cand pic ,,si stau si plang singura
Da.panicată am fost şi eu până la vârsta de 6luni când am repetat testul de aperfid a lui niko.la naştere i sa luat sânge din topită şi i sau făcut analize generale.acolo a ieşit că e alergic la anumite macaruri,medicamente dar mi să spus că 90% vă fi bună după vârstă de 6 luni ceea ce să şi întâmplat.dar eu tot panicată am fost.multumesc lui Dumnezeu că este bine,sănătos,deştept.nu mam panicat în privinţa mersului,vorbitului,renunţarea suzetei,făcutul la olita.lea făcut devreme,mult prea devreme fără a fi presat.cu mancatul mam supărat foarte mult că nu mânca şi ţinea la falci dar să dezbată de obicei,mai tine dar rar.de creşterea şi dezvoltarea lui sunt fff mulţumită.mamici creştere frumoasă puiutilor şi nu vă panicati.le vor face pe toate dar...toate la timpul lor.
Scuzaţi greşelile.scriu de la lucru de pe tel.sper că aţi înţeles ce am scris.
Cand am fost facut vaccinul de 1 an (el avea 1 an si o luna) pediatra mi-a citit dintr-o carte ce ar trebui sa faca un copil la 1 an: sa arate cu degetul si sa aduca diverse obiecte, sa-si arate partile corpului si multe alte chestii pe care al meu nu le facea clar. Atunci m-am panicat efectiv. M-am gandit ca are o problema...Norocul meu cel mai mare a fost ca am mai "rasfoit" niste carti de psihologie online..asa am invatat eu sa am rabdare si ca al meu copil nu este un robot!
Problema e ca in general ne crestem copiii prin comparatie! Constient sau inconstient ne luam dupa etalon...Am in preajma 3 copii de varste apropiate cu Darius cu care ma intalnesc prin parc...Daca una dintre mamici imi spunea ca al ei copil stie culorile eram tentata sa insist foarte mult pe asta cu D....fara sa vreau efectiv...Sau mai e o faza...de exemplu: Mama: Copilul meu nu face "pa"..si cealalta mamica raspunde: pai al meu face pa de la nu stiu cate luni...atunci tu ca mama te panichezi vrei nu vrei..ai impresia ca al tau are o problema....
Cert este ca acum la 1 an si 10 luni am un copil foarte istet! Face niste conexiuni de raman masca uneori...Important e sa fie sanatos..pt ca potential intelectual are!
ai mare dreptate. subconstientul nu ne da pace si tindem sa ne comparam copiii, sa avem asteptari de la ei si sa uitam sa ne bucuram de toate celelalte lucruri pe care le fac. eu mi-am promis ca niciodata n-o sa mai fac greseala asta si incerc sa ajut pe cat pot si alte mamici: toate se mira cand il aud pe stefan cate spune si o mamica zicea: al meu oare cand va spune atatea? si eu i-am zis: aveti rabdare, le va spune si va veti dori uneori sa taca. incerc sa le incurajez pozitiv, sa nu spun: pai stefan stie aia si aia, sau spune poezii de la 2 ani, sau a facut nu stiu ce de la 6 luni. tocmai ca sa nu le supun unui stres inutil, involuntar te gandesti ca al tau copil poate are ceva daca nu face atunci acele lucruri. si uite ca desi in majoritatea cartilor se spune ca bebe incepe sa arate cu degetul de la 1 an, el n-a facut-o atunci, ci pe la 1 an jumate. si chiar n-are nicio problema, e dovada ca nu suntem toti la fel, avem propriul ritm de care trebuie tinut cont si care trebuie respectat.
Dupa tot ce am trait cu Mario,cu oparatia,cu aritmia,am rams fff panicoasa.la 1luna dupa operatie,i_au facut o rezonanta magnetica a creierului,la rezultate doctorul mi_a spus,creierul lui arata ca al unui nou nascut,cu toate ca el avea 2luni de viata,mi_a spus ca e ceva nornal dupa aceasta interventie si ca pana la varsta de 2ani va fi cum ar trebui sa fie.va dati seama ce a insemnat asta pt mine!in acelas timp am mers la o doctora pt stimulare precoce,nu imi dau seama cum se zice in Romania,acolo doamna respectiva mi_a spus ca bebele are tendinta sa foloseasca mai mult partea stanga a corpului,alt soc.pai ne_am intors dupa cetava luni,iar medicii au ramas pur si simplu uimiti de recuparare,ba chiar m_au intrebat daca il pot filma,sa_l dea drept exemplu.mi_au spus ca si_a revenit extraordinar de repede si de frumos.iata ca au trecut 9luni de la operatie,iar mie mi_se pare ca se comporta ca oricare alt copil de varsta asta,merge de_a buselea,zice mama,tata,apa,pa,si multe altele pe limba lui.cu toate acestea parca,parca ceva nu imi da liniste.mi_e foarte tema sa nu ramana cu sechele sau mai stiu eu ce.va las ca nu ma pot abtine din plans
sunt sigura ca va fi totul bine. copiii mici recupereaza foarte bine si repede. important e ca evolueaza, sigur n-o sa aiba sechele. ai incredere in medici si-n Dumnezeu. El face minuni, sa nu te indoiesti de asta! curaj, mami!
Daniele iti inteleg perfect starea. La fel sunt si eu. Mi-e mi-au spus ca David e posibil sa nu poata sa-si foloseasca manuta si piciorusul stang. Asta atunci la nastere...Cand am fost ultima data la doctor cu el s-au mirat de evolutialui. Este refacut in totalitate iar creierul sau este ca al unui copil normal. Mi-au spus ca daca pana la varsta asta totul a mers ok asa va fi si de acum in colo, sa nu imi fac probleme...tin sa precizez ca merg la cel mai bun medic neurolog de la noi din tara si de fiecare data l-am dus si la neonatologul care a avut grija de el in spital. L-am dus si la hematolog si la ofalmolog, I-am facut si RMN si EEG.Toate analizele mi-au iesit bune. David se dezvolta si face poate prea multe pentru varsta lui dar parca tot stau cu acea teama...fiecare mamica isi doreste binele copilului. Vrea sa aibe un bebe sanatos, sa creasca mare si fericit
Liza ai deschis un subiect extraordinar....fac parte di ncategoria mamelor extrem de panicate...am avut si avem in continoare probleme foarte mari cu somnul(chiar dak "doarme " 1 h dupa -amiaza ,in aceel timp se foieste non-stop si se trezeste de 2 -3 ori,reusesc sa-l adorm 1 h q mare chin...,am trecut printr-o operatie de desfundare a canalelor lacrimale,la o luna de zile aproape mi s-a inecat cu voma,era sa i lpierd dak instinctul meu matern reaction o secunda mai tarziu...soacra`mea l-a dat cu capul de coltul gemului chiar in dreptul fontanelei...radiografi,investigatii...etc de care n uvreu sa-mi amintesc....acum am momente cand pur si simplu inchi ochii si vad k ii se intampla numai rau,ca ar avea ceva grav sau k il voi pierde...vreau sa im isichim gandirea asta,,,sa nu mai am astfel de cosmaruri si ganduri negre...nu pot dormi dak nu il tin de mana sau dak nu sunt cu fata l patut...si multe altele....
unde am gresit in educatia copilului ? peste o luna si jumatate fetita mea implineste 3 ani si tind sa cred ca adevenit foarte rasfatata desi stam doar eu si sotul cu ea ,doreste sa faca doar ce vrea ea are replici de genul :" mami ,am spus sa faci asta ! :" atunci cand ii spun ca nu are voie anumite lucruri ,cand mergem in parc desi stam destul de mult niciodata nu e multumita cand treb sa mergem acasa si face niste crize de tipete si plansete ca vrea la copii ,uneori vorbesc cu ea si ma ignora total ,nu ma vede nu ma aude inainte erau mai rare crizele astea intelegeam ca treb sa mergem acasa dar de vreo doua saptamani e din ce in ce mai rau ,a inceput sa faca mofturi la masa ii spun sa vina la masa si mi spune sa mancam in pat la desene am cedat de cateva ori pt ca nu mancase deloc toata ziua dar sunt constienta ca am gresit ,sotul nu ma ajuta deloc cu ea in sensul asta o lasa sa faca doar ce vrea ea dintotdeauna a fost asa ba chiar imi spune ca eu sunt de vina ca stau toata ziua cu ea si ar trebui sa ma asculte , tin poarta incuiata ca fuge din curte la strada la copii asa imi spune ca se duce la copii.......cum sa procedez? daca mergem undeva oriunde ar fi o iau cu greu din locul respectiv,parc ,prieteni ,rude......e fff incapatanata o bag cu forta la baie o scot cu forta din baie ....decat sa o cert de dat o palma nici nu poate fi vorba ca da si ea in mine de nervi ca am dat in ea......face scandal mare daca o cert prefer sa ma fac ca sunt suparata si ca plang atunci vine la mine si ma pupa nu stie cum sa ma impace oare or fi doar simple crize care trec cu timpul sau rasfat de psiholog nu cred ca e cazul ca sunt momente cand ne intelegem de minune,face mofturi doar cand vine vorba de copii,abia astept s o dau la gradi ,cred ca ea va plange cand o iau de acolo nu cand o duc
Revin! Cum am spus doctorii il vad foarte bine,cum se dezvolta fizic si phisic.si m_au asigurat ca totul va decurge bine cu el,in schimb tot nu sunt linistita,si nu cred ca voi fi pana va creste mare,mare,sa vad eu ca nu exista vreo problema.
Liza_uka,ai mare dreptate Dumnezeu poate tot si are grija de noi
Revin! Cum am spus doctorii il vad foarte bine,cum se dezvolta fizic si phisic.si m_au asigurat ca totul va decurge bine cu el,in schimb tot nu sunt linistita,si nu cred ca voi fi pana va creste mare,mare,sa vad eu ca nu exista vreo problema.
Liza_uka,ai mare dreptate Dumnezeu poate tot si are grija de noi
am citit tot ce ati postat,,,,sanatate multa doresc tuturor bebeilor,,,,noi nu am avut probleme de sanatate si ii multumesc lui dd,,,si ma rog sa ne tina sanataosi si de acum in colo,,,,la fel si pe voi dragelor si famiile voastre,,,
Dar despre mamele care sustin anumite lucrurii depsre copiii lor si nu sunt asa,,,,ce parere aveti fetelor???tot despre panica e vorba???,,,,eu chiar nu le inteleg pe mamele respective,,,
acum vad de cate ori sa postat si ce greseli am facut.scrisesem de pe tel mobil si apar mai multe variante,bineanteles ca sa afisat ce nu trebuia.scuze ptr greseli.
multa sanatate tuturor puiutilor,fetelor nu stiu cum ziceti voi ca cresteti copii sau faceti comparatie intre ei.eu am aici multi copii de o seama cu niko,mai mari cu cateva luni sau mai mici dar niciodata nu ,,mam panicat ,,daca cel mai mic facea ceva ce niko poate nu facea,daca un copil era mai gras ca el sau niko e mai inalt decat alti copii de varsta lui si ca poate nu e normal cum zic unii.in carnetul de sanatate a lui niko scrie in fiecare luna ce trebuie sa faca un copil dar nu am citit luna de luna sa vad daca face si niko ce scrie acolo.eu am un jurnal al lui de cand era bb mik,acolo am scris ce am considerat eu,cand ia iesit primul dintisor,prima supita,primul cuv etc,etc cred ca majoritatea facem asta.abia dupa un an jum intr-o zi mam uitat sa vad ce zice,daca de ex el nu are toate maselele ce trebuie sa fac?sa ma ingrijorez ca bebele vecinei mai mik cu 9 luni le are pe toate?nu.nu imi copar copilul cu nici unul,copii sunt unici,diferiti din toate pct de vedere.sunt ai nostrii asa cum sunt,ii iubim,sunt totul ptr noi,nu trebuie sa ne gandim decat la sanatatea lor ca le vor face pe toate veti vedea.va pupik.
eu fiind la primul bebe am vrut sa fiu perfecta in cresterea si educatia lui..cu siguranta nu am fost..am invatat si voi invata multe...panicoasa nu sunt...doar ca uneori auzeam diferite cazuri si chiar in mintea mea ajungeam sa ma intreb daca nu gresesc,daca nu trebuie sa ascult mai mult de altii..pe la 8 luni iannis s.a rostogolit cu premergatorul pe scari,vreo 10 la numar..m.am dus l.am ridicat,l.am luat in brate,l.am verificat desigur ca intre timp venise si sotul cu mii de acuze pe capul meu,ca sa il linistesc l.am pus la san si final de episod..multa lume imi sarise in cap sa fug la medic sa nu fie ceva..bolnavi grav nu am fost,doar lucruri tipice la copii mici-o raceala,un rosu in gat..eu am considerat mereu ca asta ii caleste si fiecare copil trece prin asta..de comparat am comparat si eu,mai ales cand venea vorba de ce face un copil si al meu nu face..dar stiti voi in ochii nostri ai mamelor copiii nostri sunt cei mai sfinti..
eu am fost panicata cu crisu foarte mult pentru faptul ca nu a vorbit...avea limba lui care parea chineza nicidecum italiana sau romana...avea 3 ani si 6 luni si el nu vorbea...eram foarte ingrijorata chiar daca multa lume imi spusese ca o sa-si dea drumul la vorbit...si asa a fost acum are 4 anisori(sapt viitoare)si ii turuie gura toata ziua...dar vorbeste in italiana...putine cuvinte le zice in ro...o alta ingrijorare a mea este ca nu este sociabil si nu alearga la copii...daca poate ii evita...
si o alta ingrijorare este cand va incepe scoala....sper si imi doresc din tot sufletul sa nu aibe acel blocaj pe care l-am avut eu in timpul scolii si care m-a urmarit toata viata...
ralu fate mai inteleasa cum adica mamici care zic despre copii ceac ce nu este adevarat ,,????????
sa stii ca eu chiar am un caz aici aproape de mine.avem baieteii deodata numai 3 sapt e diferenta intre ei,si eu daca spuneam cand erau micuti ca a facut ceva ea repede spunea ca al ei decand face sau de cand vorbeste sau decand nu mai are pampers pana intr-o zi cand am mers pana la ea si am surprinso ca il schimba de pampers cu toate ca spusese ca nu mai au demult pampers.din clipa aia mi-am zis ca nu o sa mai cred ludele ei si nu o sa mai fac comparatii intre copiii.
cunosc Raluca...si stiu si la cine te referi
Am sieu o vecina care are o nepoata de 2 luni care are 7 kg, se intoarce pe burta, isi tine capu perfect 
luna viitoare va merge in picioare si va vorbi
rele sau efectiv inconstiente. fiecare ne vedem copilul ca fiind cel mai frumos, istet etc. dar de aici la a sari calul si a exagera, e lipsa de bun simt. mai ales daca o faci cu intentie si de fata cu mamici care sunt si panicoase de felul lor. asta inseamna sa alimentezi o frica a lor si sa le dai tot felul de ganduri negre, eu una nu sunt de acord cu asa ceva. ma mandresc cu copilul meu dar nu-l ridic in slavi pe unde apuc si de obicei raspund cand ma intreaba cineva: de la cat timp vorbeste? cum de stie atatea? etc
da liza asa i,,,,dar eu tot nu reusesc sa intelege astfel de lucruri,,,,fiecare copil e unic,,,,fiecare are acel ceva al lui,,,,cum se spune are menirea lui pe pamant,,,,eu sunt de parere ca de suferit va avea copilul si pe viitor,,,
Deja ati enumerat voi destule lucruri la care ma refeream,,,,
da mihaela ,,,pupici dadi
mai treaba cu exageratul am intalnit-o si eu dar nu e bine deloc ....mamicile care fac asta gresesc pentru ca e evident ca adevarul iese la iveala si in plus vor continua asa toata viata si mai ales cand va merge copilul la scoala o sa fie intr-o competitieeee care ori il va ambitiona ori il va intimida si ii va aduce frustrari
eu am trecut prin faze dinastea dar chiar daca mau ranit mam facut indiferenta vam mai spus ca copiii mei invata fr bine toti 5 care ii am la scoala si bineinteles ca au aparut invidi ca ma am bine cu doamna si tot felul de povesti dar eu am spus un singur lucru se va vedea in cl 5-a si asa a fost acum nu mai zik nimik sau nu mai aud eu,,fiecare copil are ritmul lui si eu iam lasat sa se dezvolte fiecare dupa capacitatea lui nu pot sa ma plang de nimik dar sa stiti ca am 7 si niki unul nu seamana niki la gesturi niki la chip si sunt facuti de aceias mama si tata asa ca fetelor lasati copii sa creasca in felul lor nui fortati cu nimik,,si acum sa va povestesc o tragedie intamplata acum o luna,,,am o prietena la oradea care are un andicap destul de grav se deplaseaza destul de greu ea a fost maritata si a avut o fata care in urma divortului a ramas la sot asa au hotarat juratii ,,sa luptat fr mult sa o castige si na reusit ,acolo o ingrijea soacra ei fata avea13 ani si soacra a fost la dr cu ea ca nu a crescut destul acesta ia dat hormoni de crestere injectabil in fiecare zi una ,a facut 6 luni si fata a inceput sai fie rau a duso la spital si apoi la cluj si a murit saraca,,,,,,,DECI NU FORTATI LUCRURILE CU NIMIK CA FIIND NEMULTUMITE DUMNEZEU NE IA SI CE AVEM LASATI SA CREASCA FIECARE ASA CUM TREBUIE
asa este nadina !!! eu am avut multe probleme in timpul sarcinii si la inceput vreo 3 medici mi-au sugerat sa renunt la bebe dar nici nu vroiam sa aud de asa ceva si tare ma suparau ....m-am rugat la Dumnezeu sa imi dea un copil sanatos ca voi avea grija de el dupa ce se va naste!!!
am zis ca imi sta inima de frica noroc ca l-a prins si nu a cazut
sanatatea este cea mai importanta nu cat de repede vorbeste , cand face primii pasi sau cat de gras e
sa revenim la subiectul initial DA sunt foarte panicoasa cand e vorba de sanatate ...daca se loveste sau daca raceste ....mi se pare ca e numai vina mea....cu toate ca in 10 luni mi-a racit o data
intr-o zi il tinea tati in carut stand in picioare si s-a aruncat din carut sa cada in cap nu alta
da este un subiect interesant si ca orice mama am momente cand imi fac griji si eu de ex sapatamana trecuta am fost la iarba verde si acolo m-am intalnit cu o bunica care avea un nepot de 6 lunisoare care balota frate nu gluma ma uitam la el si nu imi venea sa cred cum intindea el gurita dupa papa era inebunit si bunica mi-a zisca de la 4 luni papa orice ii da adica sarmale tocanita tot ce mananca ei papa si el intr-un fel cand l-am vazut pe bebe cum papa m-a gandeam si ma mai gandesc uneori ca baiatul meu are vreo problema inafara ca ii ies dintisori mai are ceva de nu mananca nu stiu nu inteleg are 9 luni si o saptamana si nu mananca decat lapte in rest nu vrea nimica orice ii dau trebuie sa ii dau cu forta si chiar daca este dulce acru etc nu acepta si nu reusesc nici cu forta sa ii dau pt ca plange incontinuu si nu inchide guritza nu stiu ce sa ii mai fac sa pape ma si bucur dar parca si imi este ciuda ca a pornit cu toate celelalte mai repede adica mers vorbit smechereala rasfat dar nu face ce ar trebui sa faca un bebe de varsta lui si uneori imi fac griji pt coloana lui pt ca face mult efort se catara peste tot ieri sa urcat de pe coltar pe masa si vrea sa mearga etc dar efortul care il face nu il ajuta in dezvoltare nu ia in greutate adica nu este la greutatea care ar trebui sa o aiba la inaltime este bine are 74 cm ma mir foarte tare pt ca noi suntem micuti dar dupa cum ziceam nu face nimik din ce ar trebui sa faca un bebe de varsta lui el face deja ce face un copil de un an si jumatate dar ma intreb cand o sa faca ce trebuia sa faca deja sa doarma sa pape astea nu mi le-a facut niciodata cum le fac alti bebei doarme la fel de putin ca si un adult aproape si asta de la 3 luni foarte rar depaseste 10 ore si uneori nu doarme nici atata este intr-o continua miscare si eu am febra si ma doare spatele rau cad seara in pat franta nu mai sunt buna de nimik si adorm si eu 15-20 min si se trezeste puiul ca vrea apa sau lapte
ma oboseste rau si ma ingrijoareaza rau de tot faptul ca nu papa
si eu sunt cam panicoasa sincer...cam rau...as vrea sa devin mai relaxata dar nu reusesc deloc...mania mea e sa nu scap copilul din ochi in parc sau unde ne aflam....acum cu doi imi mai tre o pereche de ochi
am multe temeri....dar ata e cea mai cea poate si pt ca alex nu a fost niciodata racit ,nu a avut nici un fel de durere, febra ..nimic nimic...pediatra ne-a vazut doar la vizitele obligatorii.....dar sunt panixcoasa si vad ca nici acum nu-mi trece..cum se ineaca un pic Katrinel cum o iau razna razna......si mania aia de inceput de drum..sa vad cum respira bebe mic..offf
eu am un baietel de 10 luni jumate .........vecina o fetita de 9 luni jumate si mereu se lauda ca fetita deja spune mac mac...o striga pe matusa ei''Ralu'' adica raluca................trimite pupic....face asta,face aia si etc.
eu inteleg ca fiecare isi lauda copilul dar din moment ce am si eu copil de varsta apropiata stiu ce poate si ce nu ..........nu cred ca e bine sa minta la faza asta.
foarte urat.
cunosc si eu un astfel de caz,isi lauda copilul parca e zmeu nu altceva si daca te uiti la saracul copil nici mancat bine cred ca nu e.Insa prefer sa nu ma bag,fiecare isi vede copilul intr-un fel si decat sa ma enervez mai bine nu o bag in seama si-mi vad de copilul meucu toate ca ea cred ca e mai intwresata de maia decat de copilul ei,cum prinde ocazia cum interogheaza pe taoata lume sa afle amanunte,dar o prind eu si daca nu-i zic cateva de ma tine mine,ca am rabdare multa dar pana intr-un punc..Oricum nu sunt genul care face comparatii,eu stiu ce am in casa si imi e suficient.Cert e ca moare de invidie dar asta e cu atat ramane,omul prost cand nu-l bagi in seama se simte si mai prost
)
Acum apropo de panica,sunt panicata,ca pe maia a intepat-o o albina,alaltaieri si am stat numai cu sufletul la gura sa vad daa e alergica si vreu sa spun ca ma luase tremuratul asa din senin.Din fericire a scazut galmita si para sa nu dea semne de vreo alergie....ufff a trecut si asta.De aia apreciezi din tot sufletul mamici ca daniela,ionela,adevarate mamici puternice.
Gata,s-a trezit maia...
Ce sa spun, Lavi in afara de faptul ca uneori ma chinui sa o hranesc, de mica
, merge bine.De vorbit nu prea dar nu imi fac griji, se vede zilnic evolutie.Pe mine cel mai mult ma sperie sanatatea, nu vreau sa fie bolnava sa stiu ca o doare sau altceva, ma dispera asta.Nu prea a fost, slava Domnului., doar cateva maruntisuri.Da si nepoata mea mananca orice la 6 lunite si sincer ma cam deranjeaza ca i-au dat mancare cand inca nici 2 luni nu avea, dar nu m-am putut baga.Acum papa si bere pe suzi ... treaba lor.Eu laviniei nu i-am dat inca de toate si nici nu am de gand sa ma grabesc, am o lista de alimente pe care vreau sa le introduc dupa 3 ani cu prudenta, nu cred ca e nici o graba sa pape sarmale sau porc sau mai stiu eu ce.
Pupam toti bebelusii si sanatate!
Bere pe suzi???? Doamne ce parinti...si de mine se mira lumea ca vai nu ii dai inca mancare? Banana cu biscuitesa ii dai si sfaturi de genu. Eu merg cu David la 2 doctori si ei stiu mai bine ce e de facut decat gura lunii. Asa ca fetelor nu bagati in seama toate prostiile. Fiecare copil este unic
cunosc genul mami catandry si cand ii vad cum mananca cu pofta orice iar eu ma rog de yannis sa pape cateva lingurite parca ma oftic...dar imi revin repede
si eu am asistat la o faza de genul....un copil de 1 an si cateva luni a mancat cat am stat eu in vizita (o ora-doua) banana,pufuleti,floricele de porumb,alune,gutuie,clatite,un pahar de suc acidulat si i-a mai dat taicasu si o gura de bere ca de ....ii e pofta copilului
da mihaela acelasi lucru pateam si eu cand era sara micuta....cum nu i dai apa deloc(eu pana la 6luni nu i am dat decat tatzi)sau multe altele...dar eu mi am ascultat med pediatru si instincul de mama si toate au mers de minune....