mami eu zic sa stai linistita ,,nu etse nimic in neregula cu puiul tau,sunt copii si copii nu mai fa comparatie intre ei ,,da te puteai speria in momentul in care copilul nu zicea nimic nici mam a,tta,si altele ,dar daca te intelege ,,si este atent este foarte k ,stai linistita de exempul bia mea ,,,la un an si o luna ,zice ,,mama,mai rara dar zice ,,tata ,uite cand ati arata ceva ,ocand face ceva arunca o jucarie sau ceva,ia,cand vrea ceva ,caca,cand face caa ,hade,cand vrea sa mergem undeva ,,oauuu,cand i arati ceva ,,,nununu,,cand nu vrea sa i iei lucru din mana ,,il zice pe 3,eu zic 1 2 si ea zice te,,,papa,cad pleci cu ea,,pap ,,cad vede mancarea,,stie becul unde este ,la calorifer cand se apropie de el zice asi,la catel i zice cutu cutui..si cred ac ami sunt dar astea imi vin acum ,,si nu cred ca etse vorba ca nu te-ai ocupat de el ,pur si simplu uni copii isi dau drumul mai tarziu,,de exemplu eu stiu copii care al un an mergeau bia nici acum nu merge asa cum ar trebui singura mereg dar tot se mai inpiedica ,,deci concluzia si parerea mea este ca nu ai de ce sa te speri ,,

Având drept model pe surioara lui, își va da drumul la vorbire, stai linistita...si mei este un secret...lobul stâng al creierului este cel in care se afla centrul vorbirii si corespunde mainii drepte, iar lobul drept este cel al actiunii si corespunde mainii stangi...dacă puiul tau e stangaci, atunci mai mult se va manifesta prin acțiune si nu verbal...poți sa-l ajuti fortandu-l ușor, fără sa simtă el, sa folosească mai des mana dreapta....de asemenea, il mai poți determina sa vbeasca făcând jocuri din sosetele pe care ai cusut 2 nasturi drept ochi.....le rulezi pe mana si le folosesti ca pe niște capuri de papusi ce dau din gura si vorbesc, schimbandu-ți puțin vocea....sa vezi ce bine va interactiona cu ele...

tocmai asta e. Ca vb toti, mai ales Antonia turuie intruna cu el. Ea la 2 ani abia vb darde cand incepuse cresa nu imi venea sa cred ce mai vb. Ziceai ca e un radio care canta non-stop. Stiu ca nu are nici o problema Patrick dar cred ca eu vreau(ca orice mama cred) ca el sa stie cele mai multe cuvinte, sa fie cel mai destept,cel mai iute, cel mai vorbaret, cel mai cel.
Si m-am gandit ca cel mai bine ar fi sa il invat orientarea in spatiu, sus-jos, in spate in fata,, mai mic-mai mare, apoi ce e bine si ce e rau, ca am impreisa ca numai asta il intereseaza pe el sa faca numai prostii si eu sa il cert, ca prea multi de bravo nu prea a auzit la mine (metaforic vorbind ..nu mai tin minte cum am facut cu Antonia. Chestia e ca la ea cand era mai mica era foarte multa lume in jurul ei si fiecare o invata ceva, dar acum de cand ne-am mutat de vre- 2 ani nu mai avem pe nimeni mai aproape.

stai linistita.fiecare copil are propriul sau ritm de crestere si dezvoltare.....

Toți avem copii un pic diferiti de la naștere...si eu, ca mama, mi se pare, sau cel puțin așa imi doresc ca puii mei sa fie foarte isteti...si nu-i bai, ca m-ar bate Dumnezeu dacă as spune ca nu-i așa....dar poate nu într-atât de isteti pe cât ii vad eu, căci, fireste, intervine subiectivismul de mama...si credeți-mă ca mă pricep in evaluarea unui copil...sunt de meserie....dar in niciun caz nu am forțat copilul sa învețe literele, nici măcar in joaca. La vârsta anteprescolara si prescolara toată experiența lor se acumuleaza prin joaca...prin imitatie....pe cand cititul si scrisul sunt activități ale SNC-ului ce necesita un grad înalt de concentrare si de reprezentari perfectionate...copilul sta bine la ac capitol in momentul in care poate sa deseneze singur, si cât de cât fidel, ceva din minte....de ex. Asculta o poveste si la sfârșit el poate creiona, rudimentar ce-i drept, ceva din acea poveste.....o casa, un personaj....abia din acel moment se poate vb de o maturare a creierului.....eu nu am încercat sa o învăț literele, cu toate ca la trei ani, mă jur, fetita cea mare, mânca un covrig, din ala tare si subtire.....eram la o terasa, înconjurata de prieteni...ei bine , la un moment dat imi spune....acum am un O...il rupe in doua si-mi arată doar o jumătate ce covrig si-mi spune :acum am un C"....toți am rămas masca...va dati seama ca mie imi venea sa o mănânc de draga ce-mi era....dar nu m-am îmbătat cu apa rece...am lăsat-o sa-si trăiască copilăria...si bine am făcut...la Scoala in cl întâi, erau copilasi care știu deja literele, care păreau mici "Einsteini" pe lângă fetita mea...numai ca abia acum s-a văzut reversul medaliei...au început sa se plictiseasca

Mami stai linistita numai asculta la acele mamici laudaroase care fac totul sa para mai mare decat este ... Ai un copilas perfect si pt ce sa stresezi un copil sa stie de la arsta de un an jumate culori numere si mai stiu eu ce cand petrec atatia ani in scoala si la facultati tot invatand???? Lasa-l sa perceapa asa cum crede el si la limita normalului .... Drept iti spun fata mea la un an jumate numara in olandeza si romana pana la 10 dar asta nu a am stresat-o eu ci pt ca ii numaram mereu picaturile de vitamina d in romana si in olandeza a invatat pt ca merge mereu cu mine la munca si ma aude numarand .... Acum la aproape 2 anisori numara si in engleza pana la 12 ( sincer nu stiu de unde a invatat) cu un pic de ajutor si in olandeza numara si de la 10 la 1 dar asta se pare ca ii place ei sa numere isi da ea singura interesul si atunci normal pot sa o mai " ajut si eu" dar de culori nu e interesata , de animale abia acum a inceput sa-si arate interesul in ilustrate ca pana acum doar ii placea sa dea paginile la carti si dca incercam sa-i arat ce e in ilustrata pleca de langa mine .... Urmareste-l sa vezi in ce are interes , daca ii place sa " zburde" toata ziua prin casa inseamna ca ii place miscare si sa pui mai mult accent pe ea... Te pup si bine ai venit ... Si sa-ti traiasca puisorii

laura felicitari pt comentul tau,,,,,mi a placut mult ceea ce ai punctat acolo,,,,asa cum am mai spus o eu niciodata nu am pus o pe micuta mea sa faca ce vreau eu,,,intotdeauna am lasat o pe ea sa hotarasca cand este pregatita pt anumite activitati,,,,chiar si la gradi am hotarat sa amanam pana in toamna sau cel tarziu pana la primavara cand va avea trei ani,,,pt ca am vazut ca inca nu este pregatita,,,,vrem si am reusit sa i oferim micutei noastre pana acum o copilarie cu tot ce include ea,,,si ma uit la ea ca este atat de fericita,,,se citeste asta in privirea ei,,,,

fiecare copil are ritmul sau si depinde si de parinti, felul lor de-a fi, de a se comporta cu el, de a-l educa. eu sunt de principiul ca nu trebuie fortat, totul trebuie facut in joaca, e varsta la care asa ar trebui sa se desfasoare "invatarea" unui copil. daca e interesat de animale, ii iei carticele si i le spui pe fiecare, daca-i plac povestile si are rabdare sa stea sa asculte, ii citesti cate una in fiecare seara, daca vrea sa construiasca, te asezi langa el si va jucati impreuna. eu, desi Stefan vorbeste f. bine, ma pun in mintea lui mereu: intru cu el la groapa de nisip si facem forme, castele...el le strica si-mi cere sa fac iar, si uite-asa ne distram de numa. copilul tau e perfect si unic, bucura-te de el si nu lua in seama alte persoane "binevoitoare"

mami liza-uka....credeam ca doar eu sunt asa nebuna sa fac forme cu micuta mea la nisip....eu nu pot sta pe banca cum fac alte mamici...stau cu ea printre copiii la nisip....sunt atenta la cum se compoprta....cand face ceva gresit ii atrag atentia....si tot asa....vin din parc morfolita pe haine mai rau decat ea cateodata....aaaaa si ce am mai observat la unele mamici din parc....atunci cand puii lor gresesc,,,,sau da in alt copil...nu le face observatie deloc....mor cand vad asta....dar asta e....sunt oameni si oameni....traim intr o societate in care sunt si bune si rele....si noi suntem in masura sa alegem ce e bun si ce nu...ce ne plece ,ce nu ne place si lista poate continua....

sararalu eu nicioadata nu am tacut in parc . Eu nu vb cu mamele eu ii ziceam direct copilului cu ce a gresit si sa nu mai faca si nimeni nu a comentat. Ahaaaa, cate nu am mai patit din astea!!!!!!!!