salut, fetelor, e prima data cand scriu, dar nu ma pot abtine, sun extrem de fericita. sunt mama pentru prima data, Mihai are 6 luni maine, in 23, si ma bucur enorm de fiecare evolutie a lui. zilele astea am observat cu zambetul pana la urechi ca se ridica de pe burta in maini, dupa care isi ridica funduletul, se sprijina pe varfurile degetelor de la picioare sau pe genunchi si incepe sa se legene. prima data m-am speriat ca a patit ceva, fiind sub plapuma, dimineata, apoi l-am vazut repetand gestul si acum ma amuz pana la refuz, si imi da si el ocazia, facand asta de cel putin 20 de ori pe zi.
prima mea bucurie adevarata de mama a fost la spital cand mi l-a pus asistenta langa san si mi-a zis sa il las in pace, sa nu il ajut, moment in care el s-a aruncat efectiv cu gurita lui mica la sanul meu si a supt. a doua oara a fost momentul in care mi-a zambit prima data constient, cand s-a trezit si m-a vazut. si acum m-a facut sa zambesc si sa fiu mandra ca sunt mama, cand l-am vazut cum se pregateste sa umble:) voi? ce bucurii aveti in experienta voastra de mama? va pup
bebe sanatos/ mama fericita
De Ilinca2811 - La data de October 22nd, 2011
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
Adaugat in:
desi bebele meu e in burtica eu ma consider mama si prima bucurie a mea ....mi-au dat lacrimile (in afara de ziua cand i-am vazut inimioara la eco)
continuare......................... A fost atunci cand l-am vazut prima data miscand la ecograf
Minunat, fetelor!!
in casa chiar si cu sticle goale de plastic si stalceste cuvintele de mori de ras...
Ma bucur pentru voi si ma bucur si pentru mine ca avem acest privilegiu de a ne vedea copilasii in evolutia lor, in tot ce fac..ca le suntem aproape mereu...
La fel ca si voi m-am bucurat de la inceput, la fiecare, caci eu am 2 puiutzi, de absolut tot...si ma bucur in continuare.....in ceea ce-l priveste pe Teodor, in prezent, cand ii vad evotutia la scoala, a devenit constiincios, cuminte, imi povesteste tot,.. iar Andrei e foarte simpatic, mare dansator si fotbalist, joaca footbool
foarte emotionant....eu am inceput sa fiu mandra si am simtit k plutesc de prima data cand l-am vazut la ecograf, la 2 luni jumate, avea maini si picioare....apoi cand am simtit primele miscari....apoi nasterea si cand l-am sarutat prima data, asa murdar cum era, suuuper ....apoi momentele alaptarii...primele evolutii ale lui, toate astea fac o mamica mandra si fericita...am mai fost mandra cand la 11 luni jumatate a plecat singur in picioare(acum la aproape 14 luni merge cu spatele, numaik vede k eu ma sperii
)..mai ma mandresc k la varsta aceasta are 8 dinti si 3 masele..sunt multumita k papa destul de bine ciorba si legume....si sunt fff multe lucruri, simple poate, care pe mine ma fac CEA MAI FERICITA MAMICA DIN LUME!
eu de perioada sarcinii mai ca am si uitat:) in burtica am fost tare fericita cand s-a uitat taica-su la el, pe monitor si el a ridicat manuta:) l-a salutat! dupa aceea, evident cand i-am vazut fata aia dulce si firava la 4d.
la multe lunite, puisor!!
ce titlu frumos..cu toate suntem mandre de meseria pe care o avem si mai ales de minunile noastre..eu as avea multe de scris despre bebele meu..oricum multe cuvinte de lauda..suntem maricei de acum,dar el tot poarta numele de bebe iannis..frumos e ca am putut sa ii fiu mereu alaturi in acesti doi anisori,nu am pierdut nimic si sunt fericita de asta,vom mai creste impreuna un an apoi incet ne vom lua zborul..e o perioada usor critica as spune eu,cea de la 2 ani,cand vrea sa arate ca e "independent"ca a crescut ,ca se descurca..se imprieteneste cu "nu"si cateodata e mai greu sa te faci inteleasa,apoi e perioada cand le trec multe prin cap,cand imita,inventeaza,copie..e cea mai frumoasa perioada,dupa cea din burtica,cea cu primii paso,primele cuvinte..toate ,toate sunt absolut minunate..minunat e si bebele meu care azi a vrut sa imite maimuta-s.a dus la copac si tot repeta-puti-adica maimuta si "albero",ca sta in copac si a vrut luat in brate-ei bine s.a catarat exact ca o maimuta si era asa de fericit.face multe,multe lucruri dar mi.ar lua mult timp sa le povestesc..oricum,sunt minunile noastre..sa cresti mare pui..
daca nu ar fi asa de dragalasi si nu i-am iubi asa de mult nu cred ca s-ar mai naste copii!!! oricat de suparati am fi noi adultii este suficient sa-ti vezi puiul zambind si iti trece toata supararea ca prin minune!
sunt mandra de copiii mei ori de cate ori imi spun "mami"...sunt mandra fiindca imi sunt cununa oricarei zi...si la fel cum a spus si anca....am avut ocazia sa fiu alaturi de ei zi de zi....