Bebe dorit sau accident

pai noi ne vorbisem de la inceput mai intai cumparam un apartament si apoi bebe, caci stateam in chirie intr-o casa minuscula unde plateam 450 euro pe luna si era veche rau si avea mucegai pe pereti si mai avea putin si se darama asa ca nu am vrut sa aduc un bb intr-un mediu ca asta asa ca ne-am cumparat un apartament si am oprit pastilutele ,i-am spus sotului dupa cam 2-3 saptamani ca nu le mai iau si la 2 luni dupa am ramas insarcinata dar imi amintesc seara cand s-a intamplat ca ma durea burtica aveam ovulatie si i-am spus sotului ma faci gravida in seara asta si asa a fost
puiutul nostru a fost de mult dorit dar nu am avut oportunitate

la noi povestea e frumoasa ) Noi anul trecut ne-am gandit ca anul asta in 2010 ar trebui sa facem si noi nunta si ne-am pus pe pregatiri, am gasit restaurant, l-am inchiriat pt 31 iulie 2010, am vb si de nasi, era aranjat si in aprilie 2009 am fost plecati in vacanta in italia la roma unde cred ca ne-a priit aerul ca numa bine s-a "prins" si Mateo. Pe 15 mai am vazut ca mi-au intarziat probleme am zis hai sa iau un test sa vad de curiozitate desi nu credeam ca o sa iasa pozitiv... dar surpriza ... Ma panicasem... am fost am mai luat inca 4 teste am zis ca sigur e gresit ala... dar nu a fost asa , a doua zi cauta doctor ca fara programare nu te primeste nimeni... pana la urma am gasit si i-am povestit doctorului cu emotii ce mi s-a intamplat, m-a consultat si cu teama in glas imi zice" da este sarcina, ce facem?" si eu i-am zis fericita cum ce facem? pastram
si numa bine dupa ce le-am zis tuturor de veste a mers totul ca uns, am putut sa schimbam si data nuntii in 22 august 2009, ne-am gasit alti nasi , muzica am gasit-o... tot a mers ca uns... si nu va zic la servici ca exact cand am intrat eu in postnatal s-a desfiintat firma
A fost si este cel mai minunat accident din viata noastra si ne-a adus cele mai mari bucurii

Ce frumoase sunt aceste povesti , va ganditi sa le spuneti bebeiilor vostri cand vor fi mari cum ai au fost conceputi?

de ce nu diana?!cred ca si eu vor sa stie,poate ceva ii voi ascunde lui iannis,faptul ca mi,am dorit mult fata si la eco,am plans ca o disperata..dar apoi mi.am revenit si sunt foarte fericita si mandra de minunea mea..

super povestea beatrice..nu am mai vazut miresica la spital in seara nuntii,dar ti.a purtat noroc..

anca nu stiu daca poti sa-l minti acum tine de tine...mami meu cand m-a facut pe mine si-a dorit din tot sufletul sa fie baiat (suntem 4 primul baiat dupa 2 fete si apoi eu) nu a stiut pana nu a nascut si era sigura ca e baiat ...cand a vazut "pasarica"dintre picioarele mele a zic ca nu e copilul ei si plangea de numa ....pe mine ma distreaza acum ce sa faci nu poti schimba ce e scris la Dumnezeu acolo sus
adevarul e ca nu am fost eu cea mai fata fata am fost mai baietoaica...adica nu sunt eu cu elegantul,cu machiajul,cu rochite si fustite,...cred ca de la atata dorinta de la mama sa fiu baiat
acum ce sa fac sa-i dau in cap...si eu mi-am dorit sa fie fetita ,,,dar asa a fost ,daca era baiat l-as fi iubit lafel de mult

Interesant subiect si frumoase povesti.
La noi a fost planificat sa spun asa, atat eu cat si sotul meu suntem foarte calculati, ne-am propus ca dupa nunta sa ne luam un apartament, sa schimbam masina si abia mai apoi sa ne gandim la bebe. Dupa ce ne-am luat apartament, eu am incetat sa mai iau pastile contraceptive, asta se intampla in primavara lui 2007. Pana in primavara anului trecut nu a venit bebe. Anul trecut in februarie in data de 13, care culmea a picat si vineri... l-am conceput pe puiutul nostru... stiu exact deoarece urmaream ovulatia. Nu am stiut de sarcina decat atunci cand mi-a intarziat Cm-ul si nici atunci nu imi faceam sperante deoarece il aveam foarte neregulat. Abia in 8 martie cand mi-am facut 2 teste mi-i s-a confirmat ceea ce banuiam. Singura care stia ca s-a schimbat ceva a fost Puff, pisicuta noastra care, de obicei dormea cu sotul, dar de la inceputul lunii Martie a inceput sa doarma la mine pe burtica si nu mai vroia sa se dea jos.
Am fost foarte fericiti, am avut o sarcina foarte usoara si acum avem un bebe foarte frumos si cuminte.
E tot ce ne-am putea dori pe pamant.

noi ne-am cunoscut la inceputul lunii iunie 2008 si la sfarsitul lunii adica pe 20 de SF.ILIE ne-am mutat impreuna ,eu imi doream enorm de mult un bebe si mai ales fetita (pe care o am acum),dar am zis sa mai asteptam pana in martie 2009 dar n-a fost sa fie ,s-a intamplat in decembrie 2008 ,desi imi doream foarte mult eram disperat ca luasem pastile pt. durere de masea nestiind ca sunt insarcinata ,se pusese problema sa renunt la sarcina si am plans o saptamana intreaga pana am ajuns la doctor unde mi-a spus ca nu sunt periculoase pastilele pe care le luasem (amoxacilina,paracetamol si aulin)aulinul era periculos dar am avut noroc ca luasem doar o pastila ,la urmatorul bebe n-as vrea sa se mai intample asa ,daca s-ar putea sa stiu si ziua si ora cand l-am conceput Maira,si eu i-am facut un jurnal de cand s-a nascut si scriu in fiecare saptamana nazbatiile pe care le face ,eu cred ca o sa fie o amintire frumoasa.

Eu am facut timp de 6 ani tratamente pt fertilitate ,am facut si o histerosalpingografie, tratamente in Ungaria, la bai , dar nici un efect asadar singur lucru care ne ramanea era sa infiem un copil.Dupa ce am umblat un an jumate prin tot felul de anchete sociale ,declaratii ,acte,hartii peste harti nu au vrut sa ne dea copilul pe care-l doream noi....eh.. in septembrie tata sa imbolnavit de cancer pulmonar si in martie din pacate a plecat la cer ,mi l-a luat Doamne doamne, dar ...spre sfarsitul luni aveam dureri mari de burta ajungand la spital de urgenta,acolo mi-au depistat sarcina.Au urmat 39 de sapt grele din viata mea, am stat mult in clinica neputand duce sarcina bine,spaima ca-l puteam pierde era sfasietoare insfarsit am nascut un baietel pe care l-am botezat Ioan dupa tata, Mihnea-Matei,l-am nascut pe 16 noi.2009 in zi a sf. evanghelist Matei.Tata placand dintre noi intr-o zi de 16 martie 2009.