Fetele, daca vreuna ati fost in situatia mea, va rog sa imi spuneti si mie cum a decurs sarcina. Sunt insarcinata in 8 saptamani si ieri la ecograf medicul mi-a zis ca este amenintare de avort si chiar o posibila decolare. Mi-a dat tratament utrogestan la 8 ore si a zis sa vedem evolutia, poate sa se fixeze sarcina sau poate sa o elimin cu tot. M-a speriat acest lucru, daca stiti mai multe, va rog sa imi spuneti si mie. Mi-a zis sa evit efortul si contactul sexual. Eu mai am si un bebe de 9 luni de care trebuie sa am grija si ne dorim f mult si cel de-al doilea copil. Apropos de medic, am fost la Hamid Ayatollahi de la Filantropia. Va multumesc.
amenintare de avort si posibiula decolare?
De Daniella - La data de March 3rd, 2010
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
Adaugat in:
si eu cand aveam vro 5 saptamani mi sa zis ca am ieminenta de avort si mia dat utrogestan ovule 4 pe zi timp de 5 zile si mia recomandat sa nu depun efort si sa stau cat mai linistita si totul a fot ok incearca sa stai cat mai linistita sa nu te stresezi si sa urmezi tratamentu
sper ca pana la urma sa fie bine. Cu Dumnezeu inainte.Mary, dar tie ce iti iesise la eco?de ce era iminenta de avort?
eu incepusem dintr-o data sa sangerez din ce in ce mai tare si ma-m dus la urgenta unde a venit si doctorita mea pe care o aveam atunci ma consultata si mia zis ca am ieminenta de avort si ulterior miam schimbat ginecologu din cauza ca ia ma consulta dar nu imi explica cu exactitate ce am doar mai tare ma speria si cand mia zis ca am ieminenta de avort fara sami explice mai in detaliu am hotarat so schimb
Daniella, iti voi impartasi prin ce am trecut eu pe 11 februarie, anul asta.
la vremea aceea eram in 13 saptamani, totul a decurs perfect pana atunci, fara greturi, varsaturi, dureri si pofte. analizele la zi, totul perfect.
doctora pe care o aveam la momentul respectiv, Coroama Adriana, de la policlinica Dorobanti, uitase sau nu si-a dat silinta sa-mi faca o analiza care pentru unii poate parea stupida si anume cea de hormoni de sarcina. daca o faceam se adeverea faptul ca nu am deajuns progesteron cat sa tin sarcina si asta inseamna avort spontan...si era cat pe ce sa se intample. in plus tot din cauza ei am ratat bitestul...
asa, si pe 11 feb vin de la serviciu, pregatesc ceva de mancare, vine si sotul meu si ma ia durerea de burta, ca la ciclu...ma ingrijorez, iau no spa (ca asa mi-a recomandat madame Coroama...parca ii aud si acum vorbele....draga, daca te doare, ia no spa...iar daca te doare puternic ia scobutil supozitor)...barbata-miu incerca sa ma linisteasca ca e vorba de uterul care este intr-o continua crestere si de aia am crampe...ca sigur nu e ceva serios...eu incercam sa-i explic ca durerile astea ca de ciclu nu sunt un lucru bun, ca asta inseamna ca uterul se curata de ceva...ca respinge sarcina....parca nici mie nu-mi venea sa cred...
peste o ora simt cum curge ceva cald si mult de acolo...in drum catre baie inca de vreo ori de ma udasem pana la genunchi...deja incepusem sa plang ca stiam ca nu e bine deloc....mi-am dat pantalonii jos si eram plina de sange....m-am chircit de frica si cu vocea stinsa i-am zis sotului meu sa mergem la doctor...
era 10 seara...am ajuns la urgenta la filantropia....un taran de rezident ma tinea in picioare, frecandu-si barba cu mana....intrebandu-ma cum ma cheama, cati ani am, ce serie de buletin si ce cnp am..de parca asta era important atunci....eu doar ziceam ca e urgent, curge sange, ma tineam de burta, ma ingalbenisem si era sa lesin...
atunci vine si un doctor specialist care ma urca imediat pe masa timp in care m-a intrebat ce s-a intamplat....s-a ingrijorat de cantitatea mare de sange, mi-a zis totusi ca nu e sange curat, ca e diluat fie cu limfa fie cu lichid amniotic, iar in ultimul caz s-ar putea sa fie fisurat sacul, placenta, si ca ii pare rau....nu se mai poate face nimic...colul era inchis si m-a luat mai mult pe brate si m-a dus la ecograf...a zambit pentru prima oara...bebele era viu, inimioara ii batea normal, se misca vioi...si ca i se pare o decolare de placenta...nu isi putea explica totusi pierderea mare de sange...a facut intre timp o reteta cu medicamente pe care trebuia sa le iau imediat si mi-a promis ca sangerarea se va opri in maxim 2 ore. eu tot sangeram mult, facusem o mica balta pe patul de la ecograf, mi-a scazut tensiunea si era din nou sa lesin...alti doctori ii sugerau chiuretajul....in 5 minute esti gata, asa-mi ziceau....doctorul mea a zis nu, facem tot ce e posibil sa salvam sarcina...si asa a facut...
m-a internat si imediat m-a pus pe tratament....utrogestan de 200mg de 3 ori pe zi oral, de 2 ori intravaginal, no spa si scobutil injectii tot de 3 ori pe zi, perfuzii...si in seara aia am plans si m-am rugat la Dumnezeu...simteam ca nu mai curge...a doua zi tamponul mai avea cateva pete uscate (mi-l mai schimbasera asistentele de vreo 2 ori in timpul noptii).
a venit la mine si s-a bucurat cand mi-a facut un nou control, mi-a zis ca mi-a prins tratametul si ca totul e in ordine....peste inca 2 zile la ecografie copilul nostru dadea din manute si picioruse, l-am vazut chiar cand s-a intors. eram atat de fericiti incat am plans de fericire, si eu si sotul meu.
acum sunt acasa, stau la pat, am inceput de cateva zile sa ma mai ridic, nu fac miscari bruste, nu ma aplec, despre dragoste nu poate fi vorba, imi face barbata-miu dus si ma spala pe par.
dupa externare (15 feb) m-a chemat la o saptamana la control, bebele crescuse si era tare jucaus, ne-a aratat profilul cu un nas micut, niste manute cu degetele firave. am fost extrem de fericiti.
tratamentul inca il iau dozele soc, cine stie pana cand...sa fie totul bine, atat ne dorim!
la vreo saptama dupa sangerare am inceput sa elimin mici cheaguri de sange negru...multe, plus scurgeri maronii inchis...doctorul m-a linistit spunandu-mi ca se curata uterul de sangele ramas si sa nu ma sperii. astea au durat vreo 5 zile de incepusem sa ma gandesc iar la prostii, acum sunt bine, scurgerile sunt albicioase.
chiar azi am fost la recomandarea doctorului la medlife la triplu test si la eco am avut o mare surpriza! bebe este extrem de bine dezvoltat, este baietel (sotul meu isi dorea enorm baiat), a vazut sudura tesutului de la decolarea de placenta care a fost una destul de mare, am ramas si cu hematom de 4 cm dar nu-l afecteaza pe bebe, este undeva la baza placentei si se va resorbi in timp.
asa ca, sper ca nu te-am plictisit cu problema mea, ti-am povestit prin ce am trecut, lucru care ne-a marcat foarte puternic, cum poate o mica viata sa dispara din cauza neglijentei uneia care se numeste medic specialist...sa stii ca iti doresti foarte mult un copil, faci eforturi si dintr-o data te trezesti pe un pat de spital unde auzi de chiuretaj...e groaznic...
acum slava Domnului, suntem bine, sanatosi, am simtit si primele miscari si asteptam sa ne facem mari
nu iti face probleme, ia tratametul si stai linistita la pat. cu bebele mai mare ar fi bine daca ar veni cineva sa aiba grija de el, macar cateva luni pana te vei simti mai bine.
iti doresc multa sanatate!
Amandina, ma bucur ca acum sunteti bine si tu si bebele. Imi pare rau ca a trebuit sa treceti prin asa ceva. Se pare ca ai un baietel care nu se lasa prea usor, e un luptator
Sa ai parte de o nastere usoara! M-a intristat povestea ta, deoarece asa cum ai spus si tu, din pacate, sunt atatia medici care nu dau dovada de profesionalism..unii te sfatuiau sa avortezi fara sa incerce macar sa isi faca meseria pana la capat, ce oameni...Sa stii ca si doctorul meu la fel mi-a dat vestea, amenintare de avort si gata, eu nu stiam ce sa mai intreb ca am ramas surprinsa si speriata, iar el foarte rece si parca grabit ...
Iti multumesc ca mi-ai impartasit experienta ta. Aveti grija de voi!
buna fetelor.si eu am avut ceva probleme cand aveam 6 saptamani (asta fiind pe 28 decembrie 2009)eram in ratb.cand m-am ridicat de pe scaun a inceput sa ma doara burta foarte tare,si am simtit cum imi curgea sange.m-am speriat foarte tare ,am crezut ca nu se mai poate face nimic. am mers la Municipal la urgente.mi-au facut o ecografie transabdominala,dar nu a putut sa imi spuna exact daca embrionul avea activitate cardiaca,si chiar o asistenta isi dadea cu parerea si zicea ca este un inceput de avort,va dati seama cum ma simteam
fiind si sarbatorile nu prea avem unde sa merg la o eco.transvaginala.pana la urma doctorul care ma consultat(rezident) si-a sunat o colega de la spitalul Elias pentru o ecografie transvaginala.am fost am facut eco .si mi-a aratat cum ii bate inimioara.atunci m-am mai linistit dar tot era pericolul de avort.sangerarea a fost din cauza unei decolari de placenta pe care si acum o mai am,nu a disparut ,doar s-a mai micsorat .am facut tratament cu utrogestan 6 pe zi pe urma 4,acum 2 /zi.si bineinteles no-spa pentru dureri.acum am medicul meu la care merg in fiecare luna.astazi am 16 saptamani,bebe este bine. multa sanatate si ai grija de tine
ioana88, multa sanatate tie si bebelusului
buna fetelor.sunt insarcinata in 17 saptamani si doctora mi-a zis k mi se scurteaza colul k am amenintare de avort.nu mi-a curs sange nici lichid maroniu.mi-a dat utrogestan si nospa 2 pe zi.bebelusul e bn il simt cum misca, sunt ingrijorata nu stiu ce sa fac, va rog sa-mi da-ti un sfat.
eu am trecut prin ceva asemanator dar cu 23 de saptamani si cu gemeni,am mers de urgenta...acolo cand mau vazut ca aveam burta asa de mare credeau ca trebuie sa nasc mau ca-m facut sa astept si asa am pierdut o sarcina..........
lucru care poti sa il intelegi ffffff greu la niste medici..............inainte de aceasta am mai pierdut doua una cu 8 saptamani si una cu 15 saptamani.........acuma mie asa de frica dar am o speranta de bine ca nu ma simt asa de obosita cum ma simteam cu celelalte sarcini, parca nici nu sunt insarcinata. doar ca vomit in fiecare dimineata..........