am stiut sau nu sa-mi "cresc" copiii?
De 2xstepmother - la data de 24 Martie, 2009
hei,
in momentul acesta cred ca acest link este ceea ce aveam nevoie ptr a depasi stare de spirit care ma stapaneste
propun acest subiect ptr ca sunt cu mult peste varsta majoritatii dintre voi
am fost mama ptr prima data in urma cu "numai"33 de ani
asta nu inseamna ca sunt depasita ptr subiectele propuse si discutate de voi
(in urma cu 33 de ani ,este "ieri"-oricare dintre voi a auzit expresia:parca a fost ieri)
nimic din experienta unei mame nu poate fi uitat
de exemplu:-in urma cu 33 si respectiv 32 de ani bebelusii mei nu au suportat nici-o(sau dupa noua ortografie nicio)iritatie ptr ca din 4 in 4 ore ,adica inainte de fiecare masa le schimbam triunghiurile,dreptunghiurile si scutecele (toate acestea erau spalate dupa fiecare utilizare cu sapun ptr copii,fierte la 100 grade C cel putin o ora,uscate si apoi calcate pe ambele fete ptr a nu atinge pielea bebelusului meu cu partea care a ramas necalcata si astfel sa risc ratarea uneia din formele de sterilizare pe care le aveam la indemana in acea perioada),urma spalarea zonei cu apa calda si sapun(ptr copii) ,stergerea si apoi ungerea cu ulei fiert in baie marina
-paine lui bebe? - pana la 3 ani in niciun caz -doar sub forma de pesmet in perioada aparitiei dintisorilor ptr ca eruptia sa fie mult mai usoara si mai putin dureroasa(creea si o usoara placere deoarece stim ca in aceasta perioada gingiile nu sunt numai dureroase ,exista si senzatia de mancarime)
-banana? -mda,banana la 4 luni,dar nu,nu ptr ca atunci cand baietii mei erau bebelusi ,banana era un fruct de lux pe care nu orice copil si-l putea permite,ci ptr ca voi stiti ca este un fruct cu multe calitati dar...are si partile lui nocive
-laptele praf?-o alta poveste-raman la parerea oamenilor de stiinta care spun ca laptele de mama nu poate fi inlocuit dar,daca mama ,cu toata dragostea si vointa ei nu reuseste sa "fabrice" acest produs, laptele praf ,este o "mana cereasca".laptele de vaca mi se pare focar de infectie si de riscuri chiar si bine tratat termic.
-alaptatul noaptea?- raman de moda veche:pana la implinirea unei luni de viata ,masa de la ora 2 noaptea este indispensabila dar,din ziua in care implineste o luna bebe-ul,chiar si un ceai nevinovat ,mi-se pare o crima.stomacul copilului ,ca si al adultului,trebuie ca pe perioada de noapte sa se odihneasca."obiceiurile sanatoase,trebuie capatate din scutece"
-DA-bebe trebuie tinut in brate dar ,atunci cand trebuie si cat trebuie
bebe trebuie tinut in brate pe toata perioada cat este hranit(fie la san,fie artificial).bebe trebuie tinut cat mai aproape de corpul mamei,ptr a simti dragostea si ocrotirea mamei
in perioada de repaus a bebe-ului(cand nu doarme) trebuie luat in brate de catre mama.mama trebuie sa-i vorbeasca sa-i cante ,sa-i transmita toata dragostea ei.
luarea bebe-ului in brate pe perioada de somn,sau leganarea lui ,in conceptia mea este o crima fata de acesta.creeaza neliniste si disconfort
as putea sa continui cu "amintirile"mele dar in mare parte sunt depasite si nu as vrea sa fiu cotata ca o conservatoare ptr ca, nu-i de loc asa.sunt extrem de receptiva la nou si chiar consider ca asta ar fi una din calitatile mele ,daca ar fi sa spuna cineva ca am si calitati.am tinut sincer,sa amintesc cateva din greutatile intampinate de generatia mea de mame ,in cresterea copiilor ,ca un "rimember"sau ca un omagiu celor ce au murit in revolutia din 1989
-tinere mamici!!!!-sa nu uitati ca o mare parte din meritul ca voi va puteti creste copii cu ceea ce este mai bun ,il datorati LOR.
nu vreau sa fiu patetica-dar...sunt mama,chiar daca "step mother"(mama vitrega).NU!!!! nu sunt step mother ,sunt mama naturala dar copiii mei ma vad ,sau ma percep ca pe o step mother. ptr asta am propus noul subiect.dar asta este o noua poveste.probabil va urma.....
Adaugat in:
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
Ro-Mamma este comunitatea mamelor din Romania sau din afara tarii. Toate marcile comerciale si drepturile de autor de pe aceasta pagina sunt proprietatea detinatorilor lor legali. Orice puncte de vedere sau opiniile exprimate pe Ro-Mamma.com sunt cele ale utilizatorului si nu reprezinta cele ale Ro-Mamma. Ro-Mamma nu este responsabila pentru materialele prezentate pe pagina. Materialele postate nu sunt revizuite sau aprobate de catre Ro-Mamma.
draga 2xstepmother, am citit povestea ta, te felicit ca ai doi copii mari banuiesc deja fiecare la casa lui. nu stiu mai multe detalii dar se pare ca ai stiut sa-ti cresti copii, ca sa raspund la intrebarea subiectului
am citit povestea ta ,iti multimesc in primul rand pentru sfaturi ca am luat cateva si vreau sa iti spun ca imi pare rau de ce ti se intampla si vreau ssa te felicit pentru ani de viata si modul in care tiai crescut copiii.iti doresc sanatete si o viata frumoasa alaturi de ei.felicitarile mele
multumesc draga vali,ptr aprecierea ta
esti generoasa,ma feliciti chiar daca nu cunosti povestea.am promis ca o voi spune candva...
felicitarile tale,.au fost suficiente ptr a ma convinge sa scriu mai repede de cat as fi crezut sincera sa fiu intrebarea era retorica
nu am crezut nicio clipa ca voi fi luata in seama de voi ,"colegele" mamici care aveti varsta mai mica poate de cat ,candva "bebelusii"mei.
pentru asta seara ,am sa ma rezum la a exprima concluziile trase ,in urma unor experiente de o viata
Dumnezeu iti pune in brate un copil ,fara "instructiuni de folosinta".iti lasa tie ca parinte ,obtiunea de crestere si educare.
nu-mi amintesc si nici nu cred ca este important, daca mi-am dorit sau nu,copii.cert este ca in momentul in care am aflat ca voi fi MAMA,,,am constientizat ce responsibilitate implica asta si din acel moment mi-am propus sa nu las nimic la voia intamplarii.
la vremea respectiva in preajma mea si sfatuitor, era o "fosta cumnata".era (probabil veti spune) "doar o simpla asistenta " ,la o circa obisnuita ,din orasul nostru.ei bine,era intr-adevar asistenta dar, o femeie deosebita,frumoasa,rafinata,sensibila,cultivata si cu un mare potential.in concluzie ,nu avea nimic in comun cu "preabinecunoscutele "asistente care populeaza spitalele sau dispensarele romanesti:obraznice,blazate si indiferente la trairile si sentimentele viitoarelor mamici..de la ea am aflat ptr prima data ca fatul aude si ca tot ceea ce face mama ,influienteaza asupra formarii viitorului omulet.
sub influienta acestei minunate femei ,am inceput sa construiesc chipul,caracterul,cariera si educatia copilului meu,dat fiind ca la vremea respectiva nu existau ecografe, am inceput prin a-mi inchipui ca as avea o fetita dar...recunosc in ceea ce priveste sexul, m-am rezumat la a spune tuturor ,fara convingere ca vreau fetita,in schimb de cate ori aveam prilejul,desenam obsesiv profile de adolescenti.,baieti (am ceva talent la desen si prima tentativa de cariera,esuata,recunosc,a fost sa devin artist plastic)la birou,acasa si oriunde mi se ivea ocazia ,desenam profilelul pe care invariabil il asociam cu imaginea aievea a fiului meu adolescent.
prima greseala:-desi pe tot parcursul sarcinilor am facut sute de astfel de portrete,nu am avut nicio clipa inspiratia sa pastrez macar unul dintre ele.astazi as fi putut proba in primul rand fiilor mei ,cu cata fidelitate le redam trasaturile din perioada adolescentei,inainte ca ei sa se nasca.am sa fac o mica paranteza : la primul nascut obsesiv linia nasului era facuta usor in vant.la cel de al 2-lea fiu ,eram obsedata in a-i desena sub linia perfecta a nasului,o mustacioara care-i scotea in evidenta aerul puber.paranteza nu este intamplatoare.de la primele tuleie si inca si azi cand este un barbat in toata puterea cuvantului,poarta mustata cu cioc,iar cel mare are nasul usor in vant ,nu mult ,..atat cat sa-i dea un aer de superiorioritate.un aer care si atunci cand isi incheie replicile ,ai senzatia ca mai spune ceva.asta il face ca intotdeauna chiar daca nu o face la propriu,are totusi ultimul cuvant.intuitie, pura coincidenta,sau influienta concentrarii mele asupra aspectului lor?.
stateam in pat ore in sir cu tranzistorul ,astea erau posibilitatile,pe abdomen si ascultam muzica.dansam pana la epuizare.tot ceea ce faceam bine asociam cu ei,tot ceea ce se intampla frumos asociam cu ei.scriam in gand scenarii cu aspectul lor,cu rezultatele lor la invatatura ,cu carierele lor.va jur am vazut tot timpul in ei ,medicii de maine.cam asa au decurs sarcinile mele.-astazi sunt melomani,au facut amandoi chitara si au niste voci superbe ,danseaza minunat si sunt medici(si nu pot fi incadrati in niciun caz in randul celor care fac de ras breazla)
dupa nastere i-am crescut cu toata dragostea mea ,repet cu toata dragostea mea si cu faimoasa carte"Mama si copilul"carte care exista si azi in fosta mea biblioteca si in actuala biblioteca a fiului meu cel mare, pe i-am daruit-o in totalitate(biblioteca).aceasta carte si sfaturile medicului pediatru care i-a crescut ,venind periodic acasa ,au fost ptr mine litera de lege.
ati observat ca am tinut sa repet "toata dragostea mea".ei dragele mele mamici,aici este problema.eu prin dragoste fata de copil am inteles tot ceea ce a fost in scopul si in interesul copilului.voi fi si mai explicita:eu consider ca o mama isi iubeste copilul culcandu-l in patutul lui ,nu langa ea sa-i respire in gura si sa-l expuna la infectarea cu toate bolile de care ea, ca adult ,este purtatoare.alte mame considera ca dragoste se cheama ca se culca cu copilul langa ele...eu consider ca o mama isi iubeste copilul ,facandu-i un program de masa si de somn chear daca asta dureaza zile,sau chear saptamani,alte mame ptr a-si menaja proprii nervi isi hranesc si culca copii haotic.multe sunt tentatiile,cererile si absurditatile pe care le cer copii ,iar mamele, in dragostea lor,devin criminale.a-ti iubi copilul inseamna a sti cand sa-i spui NU ,chiar daca in conceptia lui devii step mother.incercati sa faceti asta si veti constata cat de usor este ptr tine ca mama sa cedezi in numele iubirii fata de propriul copil si cat de greu si de dureros este ptr tine ,ca mama ,sa asisti la suferinta si dezamagirea copilului tau ,traite in urma refuzului.ei dragele mele mame , in conceptia mea ,iubirea adevarata este atunci cand reusesti sa-ti infrangi slabiciunea ptr formarea copilului tau.in conceptia mea ,mama care cedeaza fara discernamant ,fara a vedea ce se intampla maine,este egoista.se iubeste pe ea,nu copilul.face asta ptr a nu suferi ea de "mila"copilului, nu ptr suferinta copilului,care este in formare si trebuie sa invete ceea ce trebuie si ceea ce nu trebuie sa faca.nu,nu sunt mama care detine secretul educatiei perfecte imi exprim doar parerile si strategiile folosite in educarea copiilor.daca am stiut sau nu sa-mi "cresc "copiii ,inca ma mai intreb.dovada este chiar titlul subiectului propus de mine.ca dupa atatea ani,inca imi mai pun aceasta intrebare este iarasi o alta problema pe care daca intereseaza pe cineva ,o voi spune la urmatoare intalnire.pana atunci va doresc din suflet , sa faceti tot ceea ce trebuie ca atunci cand ve-ti avea varsta mea,iar copii vostri ,varsta fiilor mei si veti pune pe un forum intrebarea "am stiut sau nu sa-mi "cresc" copiii ?" sa primiti cat mai putini de NU
FELICITARI STEPMOTHER. te apreciez. numai in legatura cu painea la bebelasi nu inteleg. tu nu le_ai dat pana la 3 ani paine ?? eu i_am dat la al meu inainte sa implineasca un an. eu nu vreau sa te contrazic, dar dece nu e voie?? cand vrei m_as bucura sa imi scri. nici nu am stiut ca pina la 3 ani nu se da. ok draga. noapte buna si numai bine.
multumesc zara.ma bucur mult ca din ceea ce am facut eu,pot imprumuta si altii.este o chestie care te face sa crezi ca nu te-ai irosit inutil,trecand nepasator prin viata .iti doresc tot binele din lume.apropos de poza:ai un copil superb iti doresc din toata inima sa fie sanatos si destept este tot ceea ce face cu adevarat fericita o mama.
draga noelia am spus in povestirile mele ca nu sunt mama perfecta.medicul care s-a ocupat de cresterea si ingrijirea copiilor mei ,era total impotriva painii pana la 3 ani.spunea el ca amidonul pe care il contine paine ,face ca tonusul copilului sa nu fie tocmai cel mai bun,ca vitamina pp pe care o contine painea este nociva dezvoltarii intelectului copilului,ca la copil ca si la adult painea face mai mult rau de cat bine,mai ales daca este alba,adica o cantitate mare de calorii fara proteine,saruri,vitamine....nu sustin si ca avea dreptate..nu sunt medic iar baietii mei nu au specialitati care sa-i indreptateasca sa confirme sau sa infirme ce efecte are painea la nou nascuti.unul este stomatolog,altul chirurg reparator ,iar unica nora ginecolog.deci.....ma inclin in fata parerii tale. sunt convinsa ca esti multy mai informata de cat mine.noapte buna si tie
Stepmother, eu cred ca ti-ai crescut copiii bine. Poate sunt subiectiva pentru ca si eu procedez la fel cu copilul meu si voi proceda la fel si cu bebe care e pe drum. Am vazut efectele nerespectarii principiilor dupa care te ghidezi tu la alte familii: copii rasfatati cu care nu te poti intelege, care nu asculta de nimeni si de nimic, dezordonati, cu probleme de sanatate datorate alimentatiei haotice si cu multe dulciuri si fast-food-uri samd. Poate exageram dar sper ca atunci cand copiii nostri vor fi parinti la ransul lor, sa inteleaga. Eu incerc sa ii explic copilului de ce sunt mai dura cu el uneori. Stau mult de vorba cu el si compensez lipsa rasfatului prin timpul petrecut alaturi de el. Ne jucam mult impreuna, stam mult de vorba, citim, mergem la film, la teatru, in concedii. Si cand ii spun NU pentru ceva, copilul meu nu se mai supara pentru ca NU nu este singur. Vine insotit de o explicatie logica, fara tipete, si daca e cazul, cu o varianta mai convenabila (nu se joaca pe calculator azi, in schimb ne jucam impreuna cu jucariile sau citim din cartea preferata). Probabil ca mai tarziu, in adolescenta, nu va mai fi asa usor, si voi fi considerata un tiran, dar sper ca mai tarziu va intelege ca asa am facut din el un om integru, cu o viata sanatoasa si care mai stie sa isi petreaca timpul liber si altfel decat in fata calculatorului.
alina iti multumesc si sunt extrem de fericita ca esti o mama adevarata,meriti felicitari.asa cum am promis va veni o zi cand voi continua povestea.este lunga (33 de ani) iar peripetiile sunt fff multe.am de gand sa va impartasesc totul pe capitole.voi avea capitole in care voi povesti lucrurile dureroase,lucrurile frumoase,evenimentele fericite,evenimentele dramatice,evenimentele comice si te asigur ca au fost destule ptr fiecare capitol.abia atunci vreau sa vad daca parerea voastra ramane aceeasi
draga 2Xstepmother, eu cred ca nu exista o mama 100% perfecta, chiar daca ne straduim sa fim, tot mai facem greseli pentru ca suntem si noi oameni. pentru mine o mama buna este cea care se gandeste mereu la binele copilului si face ceea ce e mai bine pentru copil chiar daca nu este cel mai buni pentru ea insasi. astept cu nerabdare noile capitole
Draga Stepmother, astept cu nerabdare continuarea povestii tale. Ne va prinde bine sa invatam din experientele altor mamici. Cand te simti pregatita sa povestesti din nou, o sa fim calare pe net sa citim
draga vali,daca iti amintesti spuneam in povestea mea ca "Dumnezeu ne pune copilul in brate fara instructiuni de folosinta"-aici este marea problema:tot ceea ce credem noi ca este bine ptr copil,este cu adevarat bine?.cine hotaraste daca este sau nu bine si la ce dimensiuni? raspunsul ai sa-l primesti tot de la mine dar,la sfarsitul povestii
draga alina ,mi se pare necesar sa-ti fac o mica precizare cu privire la mine:sunt o tipa cu mult umor dar si fff profunda,incercata mult de viata dar,tare ca o stanca.sper sa reusesc curand sa depasesc sentimetele care ma incearca.nu este de loc usor sa-ti descrii viata in vazul atator oameni.si totusi.....
pe curand