
Am nevoie de ajutor, stari de nervozitate si crize de plans in sarcina.
Fetelor, va rog sa-mi spuneti daca si voi ati avut stari de nervozitate si crize de plans.
Eu sunt abia in luna 3 si imi vine sa plang mereu. Ma simt aiurea, parca sunt pedepsita, parca nu sunt eu, nu mai pot sa fac ce vreau, sa fumez, sa ies in oras (pentru ca ma deranjeaza fumul de tigare), sa merg pe bicicleta, sa joc tenis, sa mananc ce vreau... etc.
Si mereu plang si ma enervez. Chiar si acum cand scriu plang. Ma enerveaza orice. Nu ma mai suport nici eu. M-as duce la psiholog dar nu am asa multi bani si oricum cred ca "specia" asta te duce cu vorba numai sa-ti ia banii.
Am inteles ca in trimestrul 2 trec toate simptomele astea si ca e cea mai frumoasa parte din sarcina. Asa este?
Eu cand ma gandesc ca nasc abia in septembrie.... ma apuca groza. Parca e o eternitate pana atunci. Cred ca nu se va mai termina odata. Mi-e teama ca pana la urma voi ceda si voi lua un calmant...
Va rog sa-mi spuneti daca ati patit la fel sau sunt eu nebuna?
Multumesc mult de tot!
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii




CURAJ MAMI ...SI TOATE VOR TRECE...ASA AM FOST SI EU....CURAJ...SI INCEARCA SA TE LINISTESTI SINGURA...
CURAJ MAMI ...SI TOATE VOR TRECE...ASA AM FOST SI EU....CURAJ...SI INCEARCA SA TE LINISTESTI SINGURA...
eu o sa nasc in iunie dar sincer si mie pe perioada primelor 4 luni cand mi-a fost extrem de rau, mi s-a intamplat sa plang mai des, dat fiind faptul ca intrasem intr-o stare de deprimare. este caracteristic sarcinii si nu cred ca este nevoie de psiholog, parerea mea.
de obicei femeile insarcinate sunt mai sensibile si din ce am citit aceasta stare de obicei trece in semestrul 2 de sarcina. iti doresc sarcina usoara si un bebe sanatos.
gravidele in general sunt mai sensibile, tu trebuie sa te stapinesti si sa-ti controlezi aceste stari deloc bune pentru sarcina. Eu tot am avut asa stari dar uneori eram vesela si ma apuca si risul , de parca nu eram normala la cap. Trebuie sa fii cit mai optimista, te plimbi mai mult, sa asculti muzica care iti ridica dispozitia, etc. Indiferent de problemele care le ai in familie, nu-ti macina nervii si nu-ti strica sanatatea.
Pot sa-ti dau un singur sfat: cum tu o sa te porti cu bebe 9 luni, asa se va purta si bebele cu tine toata viata.
eu cred ca ar trebui singura sa te linistesti pe tine insati,spre deosebire de tine eu am o sarcina usoara dar tot am renuntat la fumat de dragul copilului.pina acum ma certam de la fumat cu sotul dar niciodata nu am renuntat de dragul lui cu toate ca il iubesk enorm.si eu ma enervez ca am 21 de ani si ma gindesc co sa am burta,co sa ma ingras ca poate al meui sa se uite la altelea,,,ca cum o sa cresc copilul,dar imi trece pt ca voui deveni mama si asta e mai important de cit o tigara sau esirea in ortui sa puibebele pe primul plan,,te sfatui sa nu te stresezi ca ii faci tare rau.
Buna Dana! Cred ca majoritatea mamicilor au trecut prin starile astea. trebuie sa te linisteti, o sa treaca. Gandeste-te la sufletelul mic care creste in pantecele tau ca are nevoie de tine. Sarcina usora in continuare!
si eu ma vad pe mine la prima sarcina... eu eram o persoana foartre activa,ieseam in oras, mergeam cu fetele prin magazien,lucram de la 8 dimineata la 6 seara, intr-un service unde patrulam dintr-un birou in altul si cand lipsea seful faceam "sedinte de ras" cu colegii si cu mecanicii... era teribil... cand am ramas gravida, gata... ma bucuram enorm,ca l-am asteptat cam un an,dar a fost socul ala... plangeam cand ma uitam la stiri, plangeam cand nu ma vedeam sa ma epilez, de burta, plangeam cand striga seful la mine, plangeam cand se uita cineva stramb la mine... ma certam cu toti... primele 3 luni e sensibilitatea mai marita... eu toata sarcina am trecut de la ras la plans...
acum imi amintesc cu placere... cu bebe nu am avut probleme din astea,in schimb am vomitat,am avut pofte,am lesinat,aveam calduri si frisoane, deci invers...
curaj mami....asa e la inceput si eu eram la fel pt ca imi era extrem de rau....3 luni nu puteam nici sa ma ridic din pat asa rau imi era o sa treaca
simptomele astea si eu le-am avut dar in ultimul trimestru...cand hormonii o iiau razna rau de tot!!
hehehe, dana pana acum 2 luni le scriam mamicilor de pe forum ca sunt trista si suparata si am niste stari ciudate , dar toate astea au trecut. nu am avut probleme de genul sa am greturi sau sa fiu pretentioasa la mancare dar cu nervii am fost la pamant. am renuntat la fumat din cauza la bebelus nu din cauza ca m-am simtit rau...dar crede-ma ca asta dupa ce am intrat in al doilea trimestru ptr ca daca m-as fi lasat in primul cred ca o luam pe campii.ma certam cu sotul din orice , tipam la el, il goneam din casa ,nu suportam sa puna mana pe mine, am trecut prin greu.....dar toate acestea se intampla din cauza la hormoni si este normal o sa iti treaca si te rog sa nu cumva sa faci prostia sa iei vreun calmant.dintr-o data o sa ti se para totul frumos .....mai ales atunci cand vei afla sexul la copil....viata o sa ti se schimbe radical.....daca totusi esti nelinistita ai putea totusi sa iti comsulti medicul de familie sa iti de-a un sfat poate o sa iti fie mai de folos. te pup si iti doresc sarcina usoara si sa treci peste perioada asta cat mai repede posibil

Multumesc tuturor! Cand vezi ca mai sunt si altele ca tine parca iti mai revii. Incepusem sa cred ca o iau razna
trebuie sa te calmezi tu insati,,,starile tale le transmiti si lui bebe,,,profita de fiecare zi cu burtica,,,,cu clipele astea nu ai sa te mai intalnesti,banuiesc ca e primul copil,,,,totul e nou,,,intradevar,dar incearca sa vezi partea buna a lucrurilor,,,la sfarsitul celor40de saptamani o sa fi cea mai fericita,,,si atunci cand il vei tine pe bebe in brate ai sa ti aduci aminte cu bucurie de clipele prin care treci acum,,,tin sa ti spun ca mie mi a fost f rau in primele4luni,vomitam tot ce mancam,si apa daca beam vomitam,slabisem de la53kgla46,dar bebe a crescut frumos,e o prostie vorba ca treb sa mananci pt doi,,,si nu uita traieste fiecare clipa cu mare bucurie indiferent cat de greu ti ar fi,
este normal sa fii nervoasa sa ai stari de depresie sa vezi ce circ mai fac si eu pe acasa ca nu-mi convine nimic iar sotul meu s-a cam saturat de starile mele ,iar eu dau vina pe bebe. Asa este dar trebuie sa avem rabdare ca depinde numai de noi ca bebele sa stea linistit . am plans si eu mult pana mi-a zis medicul ca fac rau copilului asa ca ma mai linistesc singura cand e vb de ingerasul meu ai grija de tine si de el , te pup.