crestere frumoasa in continuare!! si fii mai calma..ia lucrurile cu naturalete...nici una din noi nu a stiut ce inseamna cresterea unui copil pana nu l-am avut!! dar asta nu inseamna ca trebuie sa innebunim de-a dreptul.......... bucura-te de copilul tau..creste-l cum trebuie cu suisurile si coborasurile care na...sunt de neevitat ..si atat eu am 2 copii, Alex de 2 ani si 5 luni si Katrinel de 3 luni , suntem singuri in strainatate si ne descurcam asa cum trebuie , cum e normal, dar nu m-am panicat totusi asa.....eu am luat mai mult partea buna a lucrurilor care e IMENSA!!!!
numai bine si multa sanatate!!

mami in primul rand felicitari pentru puiutul tau care eu spun ca este perfect sanatos si dezvoltat si educat din descrierea ta.in al 2 rand eu zic sa nu il compari cu nimeni altul,copilul tau e unic,nu mai exista altul ca el fie ca face anumite lucruri mai repede sau mai incet de cum le fac altii,fie ca este mai inalt sau mai scund,mai gras sau mai slab cu capul mai mare sau mai mic decat altii.tu esti o mama buna si nu trebuie sa te uiti la altii cum tin copii,cum ii alapteaza,cum se joaca cu ei.instinctul tau de mama te face sa le faci fara sa fi stiut inainte.nici eu nu am stiut exact cum e cu bebe mic cu toate ca crescusem cativa pana la o anumaita varsta.am tinut bebe mic de o luna pana a cresut dar e mare diferenta intre el si copilul tau.alte responsabilitati ai.iti doresc multa sanatate tie si puiutului tau si lui tati vostru sa puteti sal cresteti cum stiti voi mai bine.crestere frumoasa si bucurate de puiutul tau!

draga de tine...nu mai fi atat de suparata....nimeni nu s-a nascut invatat....cred ca toate am fost speriate in primele luni de viata ale primului bebe , cum sa spui ca din cauza asta nu mai vrei al doilea bebe?pai acum capeti experienta si la urmatorul bebe stii ce ai de facut , eu abia astept sa vina bebe 2 tocmai pentru ca lucrurile imi sunt mult mai clare si stiu ce am de facut in unele situatii in care cu yannis poate am gresit
si mie mi se parea ca are yannis capul mare dar asa sunt baieteii mai capatanosi....in plus imi spunea dr de familie ca are capul prea turtit la spate si ca se va certa cu mine cand va creste mare .....AIUREA , seamana cu sotul meu , asa il are si bunicul lui si asa il avea si strabunicul puteam eu sa il pun sa doarma stand in cap cu picioarele sus si tot asa il avea
nu cred ca exista vreo mamica care sa fi facut totul perfect, toate mai gresim...important este sa invatam din greseli
si nu mai compara copilul cu altii ca fiecare este unic
uite ca sa fii tu impacata mergi cu el la un medic pediatru...la un cabinet particular pentru o consultatie....desi eu cred ca puiutul tau nu are nimic...si mie mi se parea ca merge cracanat rau ...si el saracul abia facea primii pasi tinut de manute ca are un picior ca o paranteza ....ei sunt micuti si sunt intr-o continua transformare...crestere
in maternitate cand mi l-a adus asistenta la salon mi l-a adus intr-un scutec ...in pielea goala ...il tinea intr-o mana si in cealalta hainutele...mi l-a adus de la reanimare si nu mi l-a mai imbracat ....mi l-a lasat asa pe pat dezbracat si a luat scutecul ca era din spital.....avea si o branula in manuta ,cand l-am vazut asa m-a cuprins o fricaaaaaa de am inghetat toata ,,,am inceput sa tremur si sa plang ,gandul ca trebuia sa am toata viata grija de el m-a paralizat pentru ca ma simteam neputincioasa dar mi-am venit in fire...il tineam numai in brate doar noaptea il lasam sa doarma pe pat langa mine ...
te simt foarte stresata dar si obosita.....plina de regrete......linisteste-te si bucura-te de puiutul tau , e bine ca ti-ai dat seama ca bebelusul tau are ''tot ce si-ar dori o mama de la copilul ei'' ...niciodata nu e prea tarziu , el este inca mic si va asteapta multe peripetii impreuna
si eu am crezut ca o iau razna pentru ca baietelul meu de la 9 luni pana la 1 an nu a mai vrut sa manance altceva decat lapte si ii pregateam mancarica in fiecare zi si o aruncam ca o refuza.....dar incet incet cu muuuuulta rabdare din partea mea si-a revenit cat de cat
crestere frumoasa

mamicile au dreptate toate am avut asemenea temeri ,,nimeni nu sa nascut invatat ,,toate am fost stangace ,,si ne sigre pe noi ,eu sunt sigura ca ai facut totul exact cm ai stiut si din grija ai facut totul perfect ,,copilul tau nu are nimic sai linistita si bucurate de momentele alaturi de familia ta ,,si nu mai fa comparatie niceodata intre copii, ati zic cm mam incurajat eu vazunduma singura cu un copil de 9 zile unde nu ma putea ajuta nimeni ,unde sotul meu era la o sute si ceva de km distanta ,,mam ps in cur am inceput sa plang si am zis asa daca o copila de 12 ani a fost in stare sa creasca un copil clar pot sa o fac si eu ,si din acel moment am devenit incet incet o mama ,suficient de buna ,am o fetita de un an jumatate si am uit la ea ca am facut o treaba foarte bna cu ea doar eu si sotl asa ca relaxeazate ,si totl este k ,n te mai gandi la rau