Mamici scumpe,
Trec din nou printr-o perioada grea. Dupa aproape doi ani de casnicie am revenit la tara la parintii mei cu fetita de un an si 6 luni.Am plecat de la sot. Intre timp am scris si cererea de divort, Miine plec la locuinta unde sta sotul cu mama si fratele lui sa imi iau toate lucrusoarele mele si a fetitei.
Nu vreau sa scriu mult despre povestea mea.
Pe scurt.
Ne-am cunoscut in vara 2012. A umblat dupa mine cam doua saptamani ca sa incepem o relatie. Au urmat multe suparari din partea mea fiindca era un baiat asa nesigur, dar mereu stia cum sa ma impace cu o vorba buna cu flori si sunete peste sunete. Peste 7 luni de relatie am ramas insarcinata. lL-am anuntat. Reactia lui a fost una previzibila. A disparut imediat ce a aflat. Peste o luna si jumatate a aparut. Apoi peste alte 3 luni am si facut nunta. Atunci au inceput adevaratul calvar. Nu ma bate, nu urla la mine, pur si simplu, nu aduce bani mie, ii place cu fiecare ocazie sa ramina in oras in loc sa vina acasa, cu mine si fata nu petrece timpul, mi se pare ca ii este plictisitor orice activitate familiala, in schimb daca apare vreo petrecere ceva in oras el e primul. Ma minte. De exemplu daca il sun sa il intreb cind ajunge acasa imi zice ca peste 2 ore si vine dimineata. Dupa atita nesimtire am explodat, am inceput sa ii explic de la inceput ca ma deranjeaza ce face el, credeam ca intelege apoi repeta la fel. Am ajus sa ma cert cu el, sa plec cu tot cu copil de la el, apoi sa ma intorc caci venea dupa noi, iarasi se comporta asa, pina cind am ajuns sa am crize de ore intregi de plins si regrete.
Intr-o seara la fel ma mintit ca e la vecin si de fapt nustiu unde era ca vecinul a zis ca nu sa intilnit cu el. Mam evervat si a doua zi dis de dimineata am luat fata in brate am gasit un avocat am dus toate actele si am intocmit o cerere de chemare in judecata pentru desfacerea divortului.Inca nu am depus cererea,dar am venit la parinti. Sunt la parinti deja de o luna. El a sunat prima saptamana, apoi nu a mai sunat. De citeva zile il sun eu sa de-a niste bani pt fata si ma minte incontinuu ca nu a primit salariul, dupa citeva zile de minciuni, mam interesat si la firma au dat salariul acum 10 zile. Asa ca m-am decis sa dau cererea de divort sa imi iau toate lucrurile si sa ramin la parinti. Astazi e ziua lui de nastere, nu l-am felicitat si nci nu am de gind sa o fac pina diseara.
M-am saturat de asa casnicie, neclara, plina de suferinta lacrimi, si multe minciuni.









Curaj, nu da inapoi! Fetita ta si tu meritati mai mult, fetita ta are nevoie de siguranta, atentie din partea unui tata pe care clar nu o primeste....
gandeste-te ca fetita va creste si va vedea doar ignoranta, certuri, lipsa de respect intre voi....nu este ceea ce are nevoie.
incerca sa apelezi la o campanie a Andreei Marin pt mamici singure....daca crezi ca ai nevoie ca indrumare spre reusita.
bafta multa! Curaj primul pas l-ai facut!