depresia prenatala

imaginea utilizatorului angelwings

fetelor in primul rand buna seara am si eu o problema ........... de ceva vreme ma confrunt cu niste stari pe care nu le-am mai avut pana acum . nu am chef de nimic, nu mai rad nu ma mai bucur de nimic sunt mereu trista si imi vine sa plang ........... oare asta sa fie un fel de depresie ???? orice as face parca nu pot sa scap de aceste stari .

Adaugat in:  
imaginea utilizatorului alexutza009

Da e posibil sa fie si depresie prenatala, o sa te simti asa si dupa.Eu am patit dupa nastere depresie postnatala.E bine sa te plimbi, sa faci ceea ce iti place

imaginea utilizatorului kuklitza

Buna seara angelwings.
Da,cu sigiranta te gandesti la experienta viitoarei nasteri,ai multe semne de intrebare,pasaseti pe un taram total nou...e logic sa te simti asa.
Eu te sfatyiesc sa fii pozitiva,noi-femeile suntem nascute pentru a da viata...e sansa noastra de a realiza ceva cu adevarat MARE...nu ar trebui sa ne temem de asta...dar vezi tu,lucrurile noi intotdeauna ridica multe ganduri"negre"..sa zic asa.
Mai e un pic si-ti vei tine puisorul in brate,atunci totul se va schimba...el va deveni universul vostru,adica Ea....Mara(daca nu ma insel).
Capul sus mami,e doar o stare..iar tu esti destul de puternica astfel incat sa o depasesti,invinge nenorocitii de hormoni...si traieste la maxim putinul care ti-a ramas din aceasta frumoasa experienta!!
Sracina frumoasa in continuare si nastere usoara!!

imaginea utilizatorului maia29

Eu in timpul sarcinii m-am simtit excelent,plina de viata si bucuriie insa dupa ce am nascut a fost o perioada foarte grea in care plangeam toata ziua,uneori fara nici cel mai mic motiv,acum ma gandesc ca a fost depresie insa cu rabdare si ajutorul sotului am trecut-o.
Probabil din cauza problemelor care le ai te simti asa.Ai grija ca ii transmiti si lui bebe starea ta/

imaginea utilizatorului DanaMatei

Poate fi si depresia prenatala insa poate fi de vina si relatia voastra ,,subreda'' ca sa zic asa exact acum cand ai cea mai mare nevoie Sad
Sincer eu asta cred ca e....
Nu stiu ce ti-as putea dori decat sa te relaxezi si sa incerci sa te gandesti ca in curand vei tine in brate ingerasul

imaginea utilizatorului mariposa

incearca sa iesi din casa mai mult, sa citesti ceva ce iti place, sa te gandesti ca mai ai putin si iti strangi puiul in brate, curaj! totul va fi bine, gandeste pozitiv!

imaginea utilizatorului adelina munteanu

cu siguranta este cum a zis mami dana...e greu cand nu ai un sprijin in timpul sarcinii,o mangaiere o vb buna...dar tu viitoare mamica trebuie sa fii tare si sa te ridici singurica,nu te arunca in groapa disperarii pentru e mai rau pentru tine si pentru bebica....mult curaj si capul sus...hai ca poti...stari din astea am avut si eu cam toataaaaaaaaa sarcina si dupa bineintels...m-am simtit neinteleasa pe tot parcursul sarcinii...nici macar nu m-am putut bucura de sarcina pe care am avut-o...din cauza stresului si a oboselii...iar ca rezultat cristi nu m-a facut sa dorm pana la varsta de 2 ani Laughing Laughing s-a razbunat pe mine...hihihihi

imaginea utilizatorului sararalu

stefana trebuie sa te bucuri de aceste momente,,,,ai sa vezi ca atunci cand iti vei tine puiul in brate,,,si timpul va trece iti vei aminte de aceste momente,,,,si de ce sa nu ti amintesti cu drag,,,,eu am profitat de fiecare zi in timpul sarcinii,,,cu toate ca in primele 5luni mi a fost atat de rau incat abia mai stateam pe picioare,,,incearca sa faci ce iti place,,,,plimbate,citeste,,,,eu ma jucam pe leptop un joc cu bile,,,ai ce sa faci,,,,stiu ca nu te prea intelegi cu viitorul tatic dar daca tu vrei pt bebita ta cei mai bine,,,,fa pt ea asta,,,nu vei mai fi singura atunci gand va veni pe lume,,,veti fi doua atunci si le veti rezolva pe toate,,,,veti invata una de la alta,poate ca razi cand spun asta,,,,dar sa vezi ca asa va fi,,,,te rog sa ai grija de tine si sa ne povesteti ca sunteti bine,,,,pupici

imaginea utilizatorului beatrice

eu cateva zile dupa nastere plangeam in hohote si radeam in acelasi timp...nu am suferit de depresie ci de o atat de mare implinire ca plangeam razand..o ciudatenie extraordinara....trebuie sa ai incredere in tine, sa fi puternica, sa fi optimista ca totul va fi bine!! cea mai mare bucurie a vietii e cand auzi plansul copilului la nastere!! bucura-te si nu te lasa rapusa de temeri.!!!!

imaginea utilizatorului maria-cristiana

Bună Ștefana!
Și eu am avăut stări din astea pe la 7 luni, apoi după 8 luni mi-am revenit , aveam energie cît pentru doi, apoi după naștere iara m fost irascibilă vreo 2 luni, dar cu ajutorul soțului care a avut nervi de fier m-am calmat.
Acum când stăm la povești și își aduce aminte de ,, nebunia mea,, din perioada aia , își spune offul.
Sper să te liniștești și gândeștete la fetița ta care va veni curând, pentru ea trebuie să fii calmă și fericită. Big Hug

imaginea utilizatorului angelwings

multumesc mult fetelor............ dar sincer nu stiu ce sa fac de cand ma trezesc si pana ma culc am mereu o mare tristete in suflet , am multe zile cand nu imi vine sa ma ridic din pat

imaginea utilizatorului adriana19

Stefana incearca sa te bucuri de putinele momente pe care le mai ai cu burtica. Incearca sa te relaxezi si sa faci ce iti place. Si eu tot singura sunt mai toata ziua la fel ca si tine insa incerc sa-mi ocup timpul cu ce imi place. Dimineata de obicei imi este rau ( imi scade tensiunea) si trebuie sa stau in pat. Apoi usor usor incep treburile prin casa. Pana acu am calcat de 3 ori hainutele lui print. Aspir zilnic, ma uit la tv la ce imi place, citesc carti despre sarcina si cresterea copilului, ies sa ma plimb, vb la tel cu prietenele mele, cu mama...noroc cu minutele astea multe si uite asa trece ziua pana vine sotu acasa.
Cand o sa iti vina fetita o sa ai cu ce sa iti ocupi timpul si nu vei mai fi suparata. Kiss Linisteste-te si nu mai fii suparata Big Hug

imaginea utilizatorului angelwings

adriana as iesi sa ma plimb dar nu pot ca dupa 15 minute incepe sa ma doara tare burta si plus de asta ca mara sta chiar pe vezica si cum fac mai multi pasi ma scap pe mine si partea proasta e ca nici nu imi dau seama

imaginea utilizatorului adriana19

Stiu Stefana cum e...Si eu am problema asta. Ma duc la baie, ma imbrac sa plec undeva si simt din nou ca ma trece insa nu fac nimic si am observat ca atunci cand ma gandesc ca o sa ma treaca asa se intampla. Daca nu ma gandesc nu am nimic...cred ca e pe psihic. Iar cand plec nu fac plimbari lungi iar daca am mai multa treaba iau masina

imaginea utilizatorului angelwings

la mine nu conteaza daca sunt cu masina sau pe jos pentru ca eu literalmente fac pipi pe mine daca merg pe jos din cauza mersului si cu masina din cauza gropilor din oras si a denivelarilor