Mastita este o infectie a tesutului mamar si apare mai ales la femeile care alapteaza. Aproximativ 1% -3% din mamele care alapteaza dezvolta mastita. Angorjarea sanilor si golirea incompleta pot contribui la dezvoltarea acestei infectii.

Cauzele care pot duce la mastita

  • Germenele cel mai frecvent implicat este stafilococul. Daca exista ragade (leziuni) mamelonare, microbii ajung prin canalele galactofore in tesutul mamar si produc infectie locala;
  • Golirea incompleta a sanului insotita de stagnarea laptelui reprezinta un factor favorizant;
  • Alti factori favorizanti sunt scaderea rezistentei organismului si oboseala psihica si fizica a mamei.

Simptome ale mastitei

  • Sanul afectat se intareste, este dureros la palpare si mai ales in timpul suptului, se inroseste si devine cald;
  • Mama are o stare generala proasta cu febra, frisoane, oboseala;
  • Este posibil ca si ganglionii axilari de partea sanului afectat sa fie mariti si durerosi;
  • Numeroase femei aflate in aceasta situatie simt dureri in tot corpul;
  • Uneori, un abces mamar poate complica mastita. Aceste abcese sunt mase necanceroase si, in mod frecvent, se simt mobile sub piele;
  • In cazul in care prin mamelon se scurge puroi, alaptarea va trebui intrerupta;

In cazurile grave, nu se constata nicio ameliorare a simptomelor in 48-72 ore de tratament.

Tratamentul mastita

Daca infectia este depistata de la inceput, poate fi usor tratata. Se recomanda urmatoarele:

  • Golirea de lapte a sanului prin suptul bebelusului si prin evacuarea laptelui cu pompa. Bebelusul poate fi alaptat la sanul neafectat si de asemenea, este posibila suplimentarea cu formula pentru sugari in functie de necesitati.
  • Nu se opreste alaptarea deoarece germenii care au dus la aparitia mastitei provin tocmai de la bebelus, din nazofaringele acestuia.
  • Compresele calde aplicate inainte si dupa alaptari poate adesea furniza o oarecare usurare. In cazul in care caldura este ineficienta, pachetele de gheata aplicate dupa alaptari pot oferi confort. A se evita utilizarea de pachete de gheata chiar inainte de alaptare, deoarece aceasta poate incetini fluxul de lapte.
  • Este bine sa se maseze zona afectata in timp ce bebelusul suge.
  • De asemenea, medicul va recomanda analgezice, paracetamolul sau ibuprofen. Aceste medicamente nu vor afecta copilul si nici alaptarea.
  • Daca tratamentul nu se aplica la timp sau este ineficient, se poate ajunge la supuratie si va fi nevoie de incizie insotita de tratament antibiotic. In cazurile usoare de mastita, antibioticele nu vor fi prescrise deloc.
Citeste si:   Compozitia laptelui de mama

In plus de cele mentionate anterior, mama afectata de mastita in timpul alaptarii trebuie sa bea multa apa – cel putin 10 pahare pe zi, sa manance mese bine echilibrate si sa adauge un plus de 500 de calorii pe zi, in timp ce alapteaza. Deshidratarea si nutritia proasta pot reduce cantitatea de lapte si pot inrautati starea mamei.

Prevenirea mastitei

Pentru a preveni aparitia mastitei este recomandat sa se tina cont de urmatoarele sfaturi:

  • Bebelusul trebuie alaptat cat mai des.
  • Mama trebuie sa aiba grija sa isi goleasca sanii la fiecare supt. Daca este necesar, dupa supt trebuie sa foloseasca si pompa.
  • Pozitioneaza corecta a bebelusului la san. El trebuie sa apuce atat mamelonul cat si areola pentru a nu aparea ragade la nivelul sfarcurilor, care pot reprezenta calea de intrare a microbului. Daca bebelusul nu se satura dintr-un singur san, i se va oferi si celalalt, iar la masa urmatoare incepe suptul cu sanul din care a supt la sfarsitul mesei precedente.
  • Totodata, mama trebuie sa fi odihnita pentru ca sistemul sau imunitar sa nu aiba de suferit.
  • Mama va evita deshidratarea prin consumul de lichide.
  • Se va practica o igiena atenta: spalarea mainilor, curatarea mameloanelor, pastrarea copilul curat.

Distribuie prietenilor tai aceasta informatie!