Compozitia laptelui de mama

Laptele de mama este alimentul ideal pentru orice sugar in primele 6 luni de viata. Superioritatea laptelui matern se datoreste compozitiei sale perfect adaptata posibilitatilor de digestie si asimilare ale sugarului, precum si nevoilor sale nutritive.

Laptele de mama este alcatuit din apa in proportie de 87-95% si 5-13% substanta uscata (proteine, glucide, lipide,saruri minerale).

Proteinele din laptele de mama (9-13%) sunt reprezentate de cazeina si proteinele lactoserului (lactalbumina si lactglobulina). Laptele de mama este un lapte albuminos in timp ce laptele de vaca este bogat in cazeina.

Glucidele se gasesc in cantitate de 70 g/l, ele fiind reprezentate de lactoza 60 g si oligozaharide 10 g. Lactoza este sursa de galactoza care intra in compozitia cerebrozidelor de la nivelul creierului. Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa nespecifica favorizand colonizarea intestinului cu Lactobacilus bifidus.

Lipidele sunt in cantitate de 38-40 g. Acestea sunt : trigliceride, colesterol, fosfolipide, acizi grasi liberi. Laptele de mama este bogat in acizi grasi polinesaturati cu lanturi lungi. Dintre acestia, cel mai important este acidul linoleic. In laptele de mama acesta se gaseste in cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele de vaca. Prin contributia lui la formarea acidului arahidonic intervine in maturarea sistemului nervos al copilului. Concentratia in lipide a laptelui de mama are variatii circadiene, concentratii mari fiind in cursul zilei spre pranz. Variatii sunt si in timpul aceluiasi supt, concentratia mai mare in lipide fiind la sfarsitul suptului, intervenind astfel ca factor de satietate.

Sarurile minerale din laptele de mama sunt : calciul si fosforul care se gasesc in cantitate de 4 ori mai mica fata de laptele de vaca. Fierul este prezent in cantitate mica fata de laptele de vaca dar cu biodisponibilitate mare. In laptele matern se mai gasesc si : sodiu, cupru, zinc, magneziu, mangan, seleniu.

Vitaminele variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei. Vitamina C acopera nevoile sugarului. Vitamina A se gaseste in cantitate suficienta pentru a asigura protectia nou-nascutului fata de infectiile cutanate. Vitamina K se gaseste in cantitate mica in colostru, ceea ce impune suplimentarea cu vitamina K injectabila pentru a preveni boala hemoragica a nou-nascutului. Cantitatea de vitamina D este insuficienta dar e mai mare comparativ cu cea din laptele de vaca. Vitaminele din grupul B : B1, B3, B6 sunt in cantitate insuficienta in laptele de mama iar vitaminele B2 si B12 sunt in cantitate suficienta.